VIDEO De ce unele televiziuni renunță să reflecte campania electorală? Explicații de la directorul API, Petru Macovei

Unele instituții mass-media au renunțat să reflecte campania electorală, pentru că ar trebui să prezinte și punte de vedere care nu sunt pe placul proprietarilor, susține directorul Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei. Jurnalistul a relatat în cadrul unui interviu acordat pentru Realitatea despre motivele care puteau sta la baza acestei decizii.

În opinia lui Macovei, printre explicațiile fenomenului se numără înăsprirea legislației, pentru a combate dezinformarea, dar și controlul politic exercitat asupra unor resurse mass-media.

„Și anterior, multe televiziuni au renunțat la asta. Există motive plauzibile. Legislația a devenit mai dură și salut asta. Este important să informăm obiectiv despre procesul electoral. Unele televiziuni renunțat, altele, care rămân controlate de către politicieni, au înțeles că dacă reflectă campania electorală vor fi obligate să reflecte și alte puncte de vedere decât cele pe care proprietarii le simpatizează, atunci deliberat au ales să nu informeze”, a spus Macovei.

Cu referire la dezbateri, șeful API a menționat că mai importantă este calitatea dezbaterilor, decât numărul posturilor de televiziune care le vor organiza. În același timp, Macovei nu exclude că mai mulți dintre candidați vor renunța să participe la dezbateri.

„Faptul că avem doar 10 televiziuni care vor face dezbateri nu este neapărat o problemă. (…) Importantă este calitatea acestor dezbateri, ca în cursul acestor dezbateri candidații să răspundă inclusiv la întrebări incomode. Pe parcursul anilor precedenți au fost mimări ale acestor dezbateri”, a conchis Macovei.

Alegerile prezidențiale și referendumul la care cetățenii vor fi întrebați dacă susțin parcursul european al Republicii Moldova urmează să aibă loc pe 20 octombrie 2024. Conform informațiilor de pe 6 septembrie 2024, există 12 potențiali candidați pentru funcția de șef al statului, ale căror grupuri de inițiativă colectează semnături, un candidat care are depuse listele de subscripție la Comisia Electorală Centrală și un concurent electoral deja înregistrat.

#dezinformari #campanie electorala #alegeri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Așa-numitul Soviet Suprem de la Tiraspol a prelungit, pe 9 iulie, starea de urgență în economie pentru încă o lună. Autoritățile din regiune explică decizia prin criza continuă cauzată de limitarea aprovizionării cu gaze și reducerea veniturilor bugetare, transmite IPN.

Decretul privind extinderea stării de urgență a fost aprobat în cadrul celei de-a doua sesiuni extraordinare a așa-numiților deputați transnistreni, măsura fiind instituită acum aproape opt luni în stânga Nistrului.

După ședință, șeful așa-zisului Soviet Suprem, Alexander Korshunov, a confirmat că autoritățile trec la un regim de economisire drastică: „Toate organele administrației de stat și municipale funcționează acum în regim de austeritate”.

Cheltuielile în mai multe domenii au fost „reduse drastic”: fondurile rutier și de mediu, fondul investițiilor de capital, precum și așa-numitul fond al solicitărilor alegătorilor au fost înghețate. Toate proiectele pe care autoritățile intenționau să le pună în implementare în 2025 au fost amânate pe termen nedeterminat, a adăugat Alexander Korshunov.

„Este clar că, în astfel de circumstanțe, va trebui probabil să se ia decizii care nu sunt întotdeauna populare”, a adăugat Korshunov, referindu-se la restrângerea programelor de stat și la redistribuirea fondurilor.

În ajunul reuniunii a fost organizată o ședință extinsă privind subiectele economice, la care au participat așa-numiți reprezentanți ai puterii executive și legislative, inclusiv responsabili de finanțe, precum și membri ai executivului local. Potrivit surselor oficiale, au fost discutate concluziile așa-zisei comisii guvernamentale privind stabilizarea economică, inclusiv propuneri privind reducerea cheltuielilor și redistribuirea bugetului.

De asemenea, autoritățile din regiune au anunțat că ajustează bugetul și pregătesc un proiect de buget pentru anul viitor. Din cauza presiunii externe și a veniturilor instabile, aleșii de la Tiraspol spun că este dificil să facă prognoze și că principala misiune este să respecte obligațiile minime față de populație.

Anterior, administrația de la Tiraspol a recunoscut că executarea bugetului actual este imposibilă. Producția industrială a scăzut cu 43%, iar comerțul exterior cu 31,5%. Conform previziunilor, PIB-ul ar trebui să scadă cu 12% în 2026, iar inflația ar trebui să crească la 16%.

Din 1 iulie și până la sfârșitul anului, Tiraspolul introduce o plată eșalonată a salariilor pentru bugetari. Finanțarea va fi divizată în două părți – până la data de 20 și din 21 până la sfârșitul lunii. Administrațiile orașelor din regiune au primit ordin să returneze soldul fondurilor locale în bugetul central.

#transnitria #stare de urgenta #economie