VIDEO Fenomenul corupţiei, discutat la Chişinău cu participarea reprezentanţilor a 10 ministere de interne din regiune

Timp de două zile, la Chișinău s-a desfășurat Conferința Regională „Construirea integrității din interior: consolidarea procedurii de control intern pentru un viitor fără corupție”. Evenimentul, organizat de Centrul de la Geneva pentru Guvernarea Sectorului de Securitate (DCAF) cu sprijinul Ambasadei Regatului Suediei la Chișinău, a reunit experți și oficiali din domeniul integrității și anti-corupției din Moldova, Ucraina, Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru, Estonia, Lituania, Polonia și România.

“Conferința noastră aduce împreună reprezentanți ai direcțiilor de control intern din 10 ministere de afaceri interne din regiune. I-am adus împreună pentru a schimba idei, experiențe, lecții învățate în angajamentul lor, pentru a combate corupția, a construi integritatea sistemelor de poliție și de law enforcement din țările lor. Și pentru a învăța împreună și a se inspira împreună despre cum corupția, care este un fenomen transnațional, poate fi combătută mai eficient”, susţine Teodora Fuior, reprezentantă DCAF.

În cadrul sesiunilor, participanții au discutat despre importanța bunei guvernări și a transparenței ca instrumente esențiale în lupta împotriva corupției.

“Orice mecanism care reduce riscurile și vulnerabilitățile la corupție sunt foarte importante pentru că doar într-o societate unde se respectă principiul de transparență, doar într-o societate unde serviciile publice sunt foarte accesibile, putem vorbi de o democrație adevărată. În cadrul Ministerului Afacerilor Interne folosim mai multe instrumente. A crescut numărul denunțurilor din partea angajaților din sistem, ceea ce denotă efectul acelor instruiri sau formări ale angajaților. Doar prin comparație – în 2022 am avut peste 70 de astfel de cazuri și în 2024 avem circa 350 de polițiști care au raportat acte de corupție”, afirmă Daniella Misail-Nichitin, Ministra afacerilor interne.

Suedia continuă să fie un partener de încredere al Moldovei în lupta împotriva corupției, oferind expertiză și resurse pentru a sprijini eforturile naționale de reformă.

“Pentru noi eforturile anticorupție sunt atât o problemă în sine, nu? Dar este, de asemenea, ceva cu care lucrăm în toate inițiativele pe care le facem aici în Moldova. Investim împreună cu partenerii pentru ca DCAF să examineze această problemă într-un mod mai sistematic, așa cum facem în timpul acestei conferințe de astăzi. Ne uităm la sistemele interne de responsabilitate, şi de asemenea, la sprijinul pentru procesul de integrare în UE, deoarece acest lucru va fi cu adevărat esențial pentru ca Moldova să devină parte a UE într-o bună zi. Dar acesta nu este doar un obiectiv, ci este ceva care va fi o bază a societății moldovenești. Iar noi analizăm modul în care putem aborda acest aspect în cadrul proiectului nostru specific. Așadar, este o problemă foarte largă pentru noi, pentru care facem tot posibilul să sprijinim Moldova în orice domeniu”, declară Katarina Fried, Ambasadoarea Regatului Suediei în Moldova.

Conferința a evidențiat necesitatea unei abordări integrate și coordonate pentru a combate corupția la toate nivelurile. Participanții au convenit că doar prin eforturi comune și prin promovarea unei culturi a integrității se poate construi un viitor fără corupție.

#DCAF #conferinta #MAI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.