VIDEO Fost ministru al Apărării: UE și NATO nu aduc Moldovei război. Unica țară care îl poate provoca este Rusia

Apropierea de Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică (NATO) nu vor aduce Moldovei război, iar unica țară care îl poate provoca este Rusia, consideră fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, moderată de Valentina Ursu și difuzată la RLIVE TV. Conform ex-oficialului, speculațiile despre pretinsele pericole sunt lansate de exponenții propagandei de la Moscova, pentru a periclita parcursul european al Moldovei.

Șalaru susține că scopul speculațiilor este de a denigra guvernarea pro-europeană. În același timp, fostul șef al Apărării a puntat că NATO este organizație defensivă, nu ofensivă.

„Așa a coincis că actuala guvernare este exponentul parcursului nostru european. Este guvernarea care a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană și a fost acceptată și a fost guvernarea care a început negocierile pe capitole. Sigur că, având acum loc alegerile prezidențiale și referendumul. Rusia încearcă să discrediteze această guvernare în fața propriilor alegători și să discrediteze și referendumul, marșând pe ideea că referendumul nu este delo important și nu trebuie să mergem la referendum.

Apare întrebarea, dacă nu este important, de ce investesc atâția bani a să discrediteze acest referendum.Cineva încearcă să atragă Republica Moldova în război, doar că nu Uniunea Europeană și NATO. Încearcă să ne atragă Rusia”, a declarat Șalaru.

Fostul ministru a mai explicat președintele Moldovei nu are atribuții de a declara război cuiva și nici de a trimite trupe în Transnistria, în cazul unei eventuale escaladări, competența fiind a Parlamentului. În același timp, politicianul se declară încrezător că narativele rusești nu pot influența rezultatele referendumului de aderare la UE.

#salaru #aderare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Confiscarea activelor rusești înghețate s-a transformat într-un test major de unitate și voință politică, pe care Europa nu a reușit să îl depășească, notează Bloomberg într-o analiză semnată de comentatorul Mark Champion.

Potrivit sursei citate, pentru a decide cum va continua Uniunea Europeană finanțarea Ucraina, nu a mai fost nevoie nici măcar de cele „trei reprize suplimentare” ale maratonului de negocieri din cadrul recentului summit european. Disputa s-a blocat rapid în jurul utilizării celor aproximativ 200 de miliarde de euro reprezentând active rusești înghețate.

În acest dosar, Germania și Comisia Europeană au pierdut confruntarea politică în fața Belgia, statul care găzduiește cea mai mare parte a activelor rusești blocate, prin intermediul infrastructurii financiare.

Cancelarul german Friedrich Merz ar fi putut, teoretic, să forțeze adoptarea unei decizii prin vot cu majoritate calificată, trecând peste obiecțiile Belgiei și ale aliaților săi naționali și comerciali mai puțin vizibili. Totuși, un asemenea pas ar fi implicat riscul real de a diviza profund Uniunea Europeană.

Nici Friedrich Merz, nici președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, nu au fost dispuși să își asume un asemenea risc, subliniază analistul Mark Champion.

Concluzia Bloomberg este că, în pofida presiunilor financiare tot mai mari legate de sprijinul pentru Ucraina, Europa a preferat să evite o confruntare internă majoră, chiar dacă acest lucru înseamnă amânarea unei decizii decisive privind confiscarea activelor rusești.