VIDEO Fost ministru al Apărării: UE și NATO nu aduc Moldovei război. Unica țară care îl poate provoca este Rusia

Apropierea de Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică (NATO) nu vor aduce Moldovei război, iar unica țară care îl poate provoca este Rusia, consideră fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, moderată de Valentina Ursu și difuzată la RLIVE TV. Conform ex-oficialului, speculațiile despre pretinsele pericole sunt lansate de exponenții propagandei de la Moscova, pentru a periclita parcursul european al Moldovei.

Șalaru susține că scopul speculațiilor este de a denigra guvernarea pro-europeană. În același timp, fostul șef al Apărării a puntat că NATO este organizație defensivă, nu ofensivă.

„Așa a coincis că actuala guvernare este exponentul parcursului nostru european. Este guvernarea care a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană și a fost acceptată și a fost guvernarea care a început negocierile pe capitole. Sigur că, având acum loc alegerile prezidențiale și referendumul. Rusia încearcă să discrediteze această guvernare în fața propriilor alegători și să discrediteze și referendumul, marșând pe ideea că referendumul nu este delo important și nu trebuie să mergem la referendum.

Apare întrebarea, dacă nu este important, de ce investesc atâția bani a să discrediteze acest referendum.Cineva încearcă să atragă Republica Moldova în război, doar că nu Uniunea Europeană și NATO. Încearcă să ne atragă Rusia”, a declarat Șalaru.

Fostul ministru a mai explicat președintele Moldovei nu are atribuții de a declara război cuiva și nici de a trimite trupe în Transnistria, în cazul unei eventuale escaladări, competența fiind a Parlamentului. În același timp, politicianul se declară încrezător că narativele rusești nu pot influența rezultatele referendumului de aderare la UE.

#salaru #aderare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.