VIDEO Fost ministru al Apărării: UE și NATO nu aduc Moldovei război. Unica țară care îl poate provoca este Rusia

Apropierea de Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică (NATO) nu vor aduce Moldovei război, iar unica țară care îl poate provoca este Rusia, consideră fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, moderată de Valentina Ursu și difuzată la RLIVE TV. Conform ex-oficialului, speculațiile despre pretinsele pericole sunt lansate de exponenții propagandei de la Moscova, pentru a periclita parcursul european al Moldovei.

Șalaru susține că scopul speculațiilor este de a denigra guvernarea pro-europeană. În același timp, fostul șef al Apărării a puntat că NATO este organizație defensivă, nu ofensivă.

„Așa a coincis că actuala guvernare este exponentul parcursului nostru european. Este guvernarea care a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană și a fost acceptată și a fost guvernarea care a început negocierile pe capitole. Sigur că, având acum loc alegerile prezidențiale și referendumul. Rusia încearcă să discrediteze această guvernare în fața propriilor alegători și să discrediteze și referendumul, marșând pe ideea că referendumul nu este delo important și nu trebuie să mergem la referendum.

Apare întrebarea, dacă nu este important, de ce investesc atâția bani a să discrediteze acest referendum.Cineva încearcă să atragă Republica Moldova în război, doar că nu Uniunea Europeană și NATO. Încearcă să ne atragă Rusia”, a declarat Șalaru.

Fostul ministru a mai explicat președintele Moldovei nu are atribuții de a declara război cuiva și nici de a trimite trupe în Transnistria, în cazul unei eventuale escaladări, competența fiind a Parlamentului. În același timp, politicianul se declară încrezător că narativele rusești nu pot influența rezultatele referendumului de aderare la UE.

#salaru #aderare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldovenii care decid să revină cu traiul în Republica Moldova vor beneficia de facilități extinse la repatrierea bunurilor, potrivit unui proiect de lege votat de Parlament în prima lectură.

Inițiativa legislativă aparține deputaților din fracțiunea parlamentară Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – Valeriu Robu, Alic Baraboi, Ana Butucea, Ilie Ionaș și Mihail Druță, care au muncit anterior peste hotare. Proiectul propune modificarea Legii privind repatrierea bunurilor, în vederea încurajării revenirii cetățenilor din diasporă.

Una dintre principalele modificări vizează condițiile de acordare a scutirii de plata drepturilor de import pentru automobile. Astfel, criteriile de eligibilitate vor fi extinse: vârsta automobilului va crește de la 9 la 10 ani, valoarea maximă admisă va fi majorată de la 400.000 la 550.000 de lei și capacitatea cilindrică va crește de la 2.500 cm³ la 3.000 cm³.

Totodată, cetățenii care revin cu traiul în Republica Moldova vor putea introduce în țară obiecte de uz personal fără achitarea drepturilor de import, în limita bunurilor declarate în cererea depusă la Serviciul Vamal. Persoanele beneficiare vor semna o declarație pe propria răspundere, prin care își vor asuma angajamentul de a rămâne în țară cel puțin 3 ani, în calitate de rezidenți.

„Prevederile proiectului au drept scop facilitarea revenirii în țară a propriilor cetățeni, ceea ce va avea un impact pozitiv, complex, atât social, cât și economic”, se menționează în nota de fundamentare a documentului.

În anul 2022, Parlamentul a adoptat o lege similară privind acordarea scutirilor de la plata drepturilor de import pentru cetățenii care revin cu traiul în Republica Moldova, însă termenul de aplicare a facilităților a expirat la 1 octombrie 2025. Până în prezent, aproximativ 400 de cetățeni au beneficiat de aceste măsuri.

Datele statistice relevă că numărul moldovenilor care se află în străinătate este circa un milion. În anul 2024 din Republica Moldova au plecat 32.100 de locuitori sau 90 de oameni/zi, potrivit Biroului Național de Statistică. În total, populația cu reședință obișnuită a scăzut cu circa 42.000 de persoane, ajungând la 2.381 milioane de persoane la 1 ianuarie 2025 — o diminuare de 1,7% față de începutul anului anterior.