(VIDEO) Gavrilița cere consiliilor de administrare a instituțiilor cu autonomie financiară să nu majoreze salariile

Salariile funcționarilor publici care activează în instituții cu autonomie financiară au devenit subiect de discuție în debutul ședinței Cabinetului de miniștri din 13 aprilie 2022. Prim-ministra Natalia Gavrilita susține că există atât o majorare nejustificată a salariilor, cât și lipsă de transparență. Astfel, șefa Cabinetului de miniștri le cere organelor în cauză să pună pe stop procesul de majorare a salariilor, scrie Realitatea.md.

„Am luat anumite decizii pentru crește salariului minim, atât în sectorul public, cât și în sectorul privat. Salariul minim în sectorul privat a crescut la 3500 de lei. Există anumite reglementări care leagă salariile în anumite instituții publice cu autonomie financiare de acest salariu minim. Eu cred că trebuie să revedem felul în care se calculează. Este o hotărâre de guvern din 2002 și aceste grile care există cresc în acest an, care este un an dificil, cu crize multiple. În opinia mea acea hotărâre duce la crestarea nejustificată a salariului în anumite autorități publice”, a declarat Natalia Gavrilita.

Astfel, prim-ministra a cerut Ministerului Muncii, în comun cu Ministerul Finanțelor, să revadă hotărârea de Guvern din aprobată în cu 20 de ani în urmă.

„Rog consilie de administrare, de guvernare a acestor unități cu autonomie financiară să se abțină de la creșterea salariilor și să discutăm în baza unei noi hotărâri de guvern. Știu că deseori se aplică cea mai înaltă marjă. Ajungem la salarii care nu sunt transperante. Trebuie să trecem de aceste crize cu solidaritate și să avem o remunerare echitabilă atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat, a adăugat Gavrilița.

Ministrul Muncii Marcel Spatari a precizat că în timpul apropiat va fi prezentat un proiect de lege prin care se va anula diferența salarială din sectorul public și cel real.

#majorarea salariilor #institutii cu autonomie financiara

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alocația de stat pentru copii din România nu va fi majorată nici în anul 2026, pentru al doilea an consecutiv, deși legislația prevede indexarea automată anuală cu rata inflației. Decizia, consfințită prin așa-numita „Lege Bolojan”, afectează nu doar familiile din România, ci și mii de cetățeni ai Republicii Moldova care dețin cetățenie română și beneficiază de acest drept social.

După ce indexarea aferentă anului 2025 a fost suspendată prin Ordonanța de Urgență, denumită „OUG trenuleț”, adoptată de guvernul condus de Marcel Ciolacu, majorarea prevăzută pentru 2026 a fost la fel anulată. Actul normativ menține cuantumul alocațiilor la nivelul din decembrie 2025, identic cu cel din decembrie 2024.

Potrivit Legii privind alocația de stat pentru copii, aceasta ar trebui indexată anual, din oficiu, cu rata medie anuală a inflației comunicată de Institutul Național de Statistică. Cu toate acestea, două indexări consecutive, aferente inflației din anii 2023 și 2024, au fost suspendate prin decizii politice.

În termeni financiari, blocarea indexărilor înseamnă că fiecare copil pierde cel puțin 945 de lei românești pe parcursul celor doi ani, sumă care ar fi rezultat din aplicarea ratelor oficiale ale inflației de 10,4% pentru 2023 și 5,6% pentru 2024. Pierderea echivalează cu aproximativ 3 780 de lei moldovenești, raportat la cursul actual.

În prezent, alocația de stat este de 292 de lei românești pe lună pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani (aprox. 1 170 de lei moldovenești) și de 719 lei românești pe lună pentru copiii cu vârsta sub 2 ani sau pentru copiii cu dizabilități (aprox. 2 880 de lei moldovenești).