De ce transportatorii moldoveni și ucraineni nu vor beneficia de accesul facilitat pe piața UE, așa cum zice Vălean

Comisia Europeană a propus joi, 7 aprilie, inițierea negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova pentru a încheia acorduri de transport rutier de mărfuri între UE și aceste țări. Decizia vine în contextul în care rutele tradiționale de transport din regiune sunt în prezent închise. Inițiativa urmărește să asigure lanțurile de aprovizionare, inclusiv securitatea alimentară.

„Liberalizarea parțială ar debloca lanțurile de aprovizionare şi ar asigura securitatea alimentară. Oficialii din Ministerul Transporturilor se așteaptă ca România să devină unul dintre cele mai importante centre logistice pentru mărfurile celor două ţări”, susține Adina Vălean, Comisarul European pentru Transporturi.

VIDEO TVR

Totuși, propunerea și soluția identificate ar putea aduce prea puțin beneficii atât timp cât nu se rezolvă o altă problemă. Deși este rudimentară, pe de o parte, durează deja ani de zile – pe de altă parte.

Realitatea.md a publicat în data de 12 aprilie un material în care arată cum războiului din Ucraina a scos la iveală o altă problemă. Transportatorii moldoveni întâmpină mari dificultăți la traversarea Frontierei Române. Este vorba de punctul de trecere a frontierei pe partea română de la Sculeni. Șoferii așteaptă zeci de ore, deși o explicație procedurală a acestui fapt nu este de găsit.

De aproximativ o lună, România a devenit unica cale de acces terestră sigură către piața externă pentru Republica Moldova, iar suportul necesar pentru facilitarea traversării frontierei este tot mai urgent. Zeci de camioane stau în rând. Șoferii așteaptă ca angajații Serviciului Vamal să realizeze procedurile necesare și speră să ajungă în timp util la destinații.

Reprezentanții Serviciului Vamal din România declară că se lucrează la capacitatea maximă pe care o permite infrastructura disponibilă și că nu pot face față fluxului mare de transportatori de mărfuri.

În concluzie, fără o infrastructură mai dezvoltată a punctelor vamale, fluxul de transport marfar nu ar putea fi accelerat.

VIDEO bani.md

Iulian Postică, administratorul Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto a declarat că de mai mulți ani se discută subiectul de facilitare a procesului de vămuire la punctele de conexiune a pieței din Republica Moldova cu cea Europeană, însă acum, problema este mai mult decât stringentă.

Timpii de așteptare

– Punctul vamal Leușeni-Albița – cca 27 ore;

– Punctul vamal Sculeni-Iași – cca 22 ore;

– Punctul vamal Giurgiulești-Galați – cca 15 ore

În foarte multe cazuri, timpul de așteptare în punctele vamale pentru traversarea frontierei pe partea română ajunge și până la 48 de ore, punct prin care treceau zilnic până la 300 de camioane.

Subiect la zi

Rolul României în facilitarea comerțului extern pentru Moldova și Ucraina a fost reiterat pe data de 12 aprilie 2022 în cadrul unei discuții comune dintre ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, după o discuţie cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Mustafa Nayyem, şi omologul său din Republica Moldova, Andrei Spînu.

„România are acum un rol extrem de important pentru fluxul de mărfuri spre şi dinspre Ucraina sau Republica Moldova şi implicit pentru economia celor două ţări. De la începutul invaziei ruse în Ucraina , infrastructura românească, portuară, feroviară, rutieră sau aeriană oferă căi vitale de transport pentru tranzitul bunurilor şi materiilor prime necesare”, a afirmat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, potrivit Digi24.

Potrivit ministrului român, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, infrastructura românească, portuară, feroviară, rutieră sau aeriană oferă căi vitale de transport pentru tranzitul bunurilor şi materiilor prime necesare.

„În cadrul videoconferinţei de astăzi (n.r. 12.04.2022) cu Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi, ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Mustafa Nayyem, şi omologul meu din Republica Moldova, Andrei Spînu, am luat în discuţie soluţiile pe care România le oferă în aceste momente. Am subliniat implicarea României prin suplimentarea constantă a transportului feroviar de marfă şi asigurarea transpunerii şi transbordarea vagoanelor, precum şi circulaţia continuă şi cu prioritate a acestora. Liberalizarea transportului rutier de mărfuri pentru Republica Moldova şi Ucraina pentru toate categoriile de mărfuri (direct, tranzit, ţară ţerţă) reprezintă o altă variantă pe care o oferim.

#Rom\nia #punct de trecere a frontierei #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În șase luni ale anului 2024, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit cca 31,3 miliarde de lei, înregistrând o creștere de peste 2,3 miliarde de lei sau cu 8,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Date publicate de Ministerul Finanțelor arată că veniturile din impozitul pe venit s-au redus cu 297,5 milioane de lei, la 6,1 miliarde de lei în șase luni le anului 2024 față de perioada similară a anului precedent. Încasările din impozitul pe proprietate s-au comprimat cu 530 milioane de lei, la 4,7 miliarde de lei.

Totodată, taxa din comerțul exterior s-a redus cu 147,6 milioane de lei, la 1,1 miliarde de lei.

Granturile externe s-au comprimat cu 213,5 milioane de lei, la 500 milioane de lei.

Încasările din veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat reprezintă 14,4 miliarde de lei, iar din cele administrate de către Serviciul Vamal – 17,7 miliarde de lei.

Cheltuielile bugetului de stat au constituit 37,5 miliarde de lei. Comparativ cu perioada similară a anului 2023, acestea sunt mai mari cu 2% sau cu 749 milioane de lei.

Executarea bugetului de stat, la finele lunii mai s-a încheiat cu un deficit în sumă de 6,2 miliarde de lei.