VIDEO În timp ce consumul de vin în lume este în scădere, vinurile moldovenești cuceresc noi piețe. Ce spun experții

Deși consumul internațional de vinuri este în scădere, Republica Moldova a reușit să crească exporturile. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV, explică această tendință prin interesul consumatorilor pentru vinurile noi și schimbarea spre alte soiuri mai ușoare în comparație cu vinurile clasice.

Ștefan Iamandi, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, a spus că acum producătorii moldoveni își intensifică activitatea pe piețele din România, Polonia și Olanda. El a menționat că între timp au fost înregistrate succese neașteptat de mari în Statele Unite ale Americii, precum și țări cu o bogată istorie vinicolă.

„Suntem o noutate, iar consumatorii sunt curioși să guste ceva nou. Asta se observă și în Franța unde publicul nu mai preferă vinurile vechi și grele, dar ceva nou. Ei au început să importe, inclusiv și din țara noastră. Un alt exemplu este Japonia unde am reușit să vindem 20 de mii de sticle de Viorica în câteva zile de la deschiderea reprezentanței vinului moldovenesc. Toți cunosc Chardonnay, Merlot sau Cabernet, dar soiurile noastre sunt o noutate și lumea vrea să afle mai mult despre ele”, a mai afirmat Ștefan Iamandi.

Pentru a menține și mai mult provocarea, vinificatorii moldoveni au început să pună accentul pe producerea vinurilor din soirile autohtone Rară Neagră, Feteasca, Viorica și Floricica, a menționat Dumitru Coșleț, expert în domeniul vinurilor. Toate acestea au dus la creșterea interesului pentru vinurile moldovenești care capătă personalitate.

„Pentru mine a fost surprinzător că în cea mai mare putere din lume (SUA-n.r.) poți întâlni pe aceiași masă un vin din California și unul moldovenesc. Acest lucru este fantastic. La fel este și în România unde în restaurante vinul nostru este servit la egal cu cel autohton. Și aici să nu uităm că România este în top zece producători de vinuri din lume. Avem reacții foarte bune și din Polonia, dar acolo se consumă vinuri demiseci sau demidulci, iar producătorii noștri au trecut mai mult pe vinuri seci de calitate”, a afirmat Dumitru Coșleț.

De Ziua Națională a Vinului, Oficiul Național al Viei și Vinului va lansa noul brand de țară „Wine of Moldova. Unexpectedly Great” / „Vinul Moldovei. Uimitor de Bun”. Acesta va prezenta angajamentul industriei vinicole din țară de a produce vinuri de o calitate excepțională, capabile să concureze cu cele mai apreciate vinuri din lume.

#vin moldovenesc #exporturi #experti #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.