VIDEO Medici care lucrează 50 de ani nu sperau că vor avea echipamente noi. Donația UNFPA pentru maternitatea din Cahul

Gravidele, mamele și bebelușii de la sudul țării vor avea condiții mai bune și vor beneficia de servicii medicale calitative. Maternitatea din cadrul spitalului din Cahul a fost dotată cu echipament modern de Fondul ONU pentru Populație, cu suportul financiar al SUA.

La maternitatea din cadrul spitalului din Cahul se nasc anual mai mult de 900 de bebeluși, dintre care peste 180 vin pe lume prin intermediul operațiilor cezariene. Fondul ONU pentru Populație, cu suportul Statelor Unite ale Americii, a dotat centrul perinatal cu echipament modern în valoare de 175.000 de dolari.

„Fondul ONU pentru Populație are deosebită plăcere să vină în sprijinul medicilor moldoveni, care dau dovadă de abnegație și perseverență, în timp de criză. Cu aceste echipamente, vor oferi servicii de calitate atât femeilor din Moldova, cât și refugiatelor din Ucraina”, afirmă dr. Saidkasim Sakhipov, UNFPA Emergency Coordinator.

Svetlana Postolachi lucrează din 1972 la spitalul din Cahul. Angajata medicală spune că nu a crezut că va ajunge să vadă echipament performant în maternitate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

„Este mai uşor să respectăm regulile. Septic, antiseptic. Şi femeile respectă normele igienice. Saloanele sunt dotate pentru asta. Evident, acest lucru va influenţa sănătatea femeilor”, spune lucrătoarea medicală.

Datorită noilor dotări, după naștere, femeile nu mai trebuie să treacă de pe un scaun medical pe altul. Noul mobilier poate fi transformat din fotoliu pentru naștere, în pat pentru paciente şi este mobil, iar pentru a fi examinate, nu vor mai merge din sală în sală.

„Acest efort comun a Guvernului SUA, Fondul ONU pentru Populație și Spitalul Raional Cahul, le va oferi femeilor din regiune acces mai bun la servicii medicale specializate prenatale și postnatale, precum și îngrijire pentru probleme de sănătate specifice ale femeilor și nou-născuților”, declară Kent D. Logsdon, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova.

Donația va contribui la reducerea indicatorilor de mortalitate maternă și infantilă în Republica Moldova și va spori accesul femeilor din Cahul, Taraclia și Cantemir la servicii de sănătate reproductivă de calitate. Spitalul din raionul Cahul este unul din cele nouă instituții medicale dotate cu echipament destinat sănătății reproductive. Valoarea totală a utilajului oferit de UNFPA pentru întreg sistemul din Republica Moldova este de 3,6 milioane de dolari și va fi instalat timp de două luni. În total, se vor renova 22 de săli de naștere, pentru ca 15.000 de copii să vină pe lume în condiții sigure, iar bebelușii în stare gravă să poată fi salvați în săli moderne de reanimare și terapie intensivă.

#maternitate #echipament #cahul #UNFPA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.