Strategia perversă a democraților americani la alegerile intermediare. ”A fost un pariu riscant. Dar a dat roade”

Strategia Partidului Democrat din SUA de a ajuta candidaţii radicali pro-Trump din tabăra republicană, considerați mai uşor de învins la alegerile intermediare, pare să fi dat rezultate.

În Maryland, Dan Cox, care îl susţine pe Donald Trump şi acuzaţiile sale nefondate de fraudă electorală, a beneficiat astfel de cel puţin 1,7 milioane de dolari de la Partidul Democrat pentru a reprezenta Partidul Republican la alegerile intermediare, potrivit unei analize Washington Post. Marţi, el a pierdut în faţa democratului Wes Moore, primul guvernator de culoare al statului.
În Illinois, nu mai puţin de 34,5 milioane de dolari au fost investiţi în candidatura lui Darren Bailey, susţinut şi de Donald Trump, pentru postul de guvernator, în special prin spoturi publicitare care subliniază legătura sa cu fostul preşedinte şi prezintă rivalii săi drept centrişti moderaţi.

Datorită unui val de susţinere din partea trumpiştilor, Darren Bailey a câştigat nominalizarea partidului înainte de a fi învins drastic, marţi, de actualul democrat J.B. Pritzker, care l-a descris pe Darren Bailey ca fiind prea periculos pentru a fi guvernator.

Strategia de a interveni în alegerile interne ale partidului advers pentru a-şi promova candidaţii mai slabi nu este nouă, dar a câştigat mai multă atenţie în acest an.

Mulţi o numesc ipocrită, deoarece democraţii şi Joe Biden au insistat public şi în mod repetat că însăşi democraţia este în joc la alegerile intermediare. Şi ar fi putut la fel de bine să se întoarcă împotriva lor dacă unii dintre aceşti republicani ar fi creat surpriza câştigând poziţii cheie în anumite state. „Comisia de campanie a Partidului Democrat a primit multe critici, dar se pare că această strategie a dat rezultate”, a analizat Steven Maviglio, consultant de strategie.

„A-i ajuta pe cei (care neagă rezultatele alegerilor) să urce pe scară a fost un pariu riscant. Dar a dat roade”, adaugă el.
Consultantul se aşteaptă să vadă această tactică folosită mai frecvent în viitor, în ciuda rezervelor detractorilor săi. „Alegătorii obişnuiţi nu înţeleg toate acestea”, a spus el, „dar oamenii care ştiu să conducă şi să câştige campanii nu au limite în ceea ce priveşte strategia”. „Este riscant. Nu există nicio îndoială. Este un mare pariu”, a adăugat Steven Maviglio. „Dar, la fel ca majoritatea pariurilor mari, atunci când plătesc, plătesc foarte mult”.

#republicani #alegeri #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.