VIDEO Muzică clasică, pe clapele pietonalei Eugen Doga. Trecătorii au fost astfel invitaţi la VinOpera

29 Aug. 2024, 13:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Aug. 2024, 13:24 // Actual //  bani.md

Muzica clasică interpretată de corul de copii de la Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” i-a făcut pe trecătorii care mergeau pe strada pietonală Eugen Doga din Chişinău să se oprească pentru a savura din celebrele arii Carmen, Nabucco sau Turandot. Oamenii au aplaudat şi filmat momentul inedit.

 

Acest mini-concert de operă a fost un flashmob organizat pentru a invita melomanii la Festivalul Internaţional de Muzică Clasică VinOpera, ediţia a VII-a. Aşa cum Castel Mimi este gazda evenimentului de Gală, corul de copii a susţinut şi acolo un recital şi a reuşit să atragă privirile şi fascinaţia vizitatorilor vinăriei.

Experienţa a fost una deosebită pentru copii şi maestrul de cor, care nu au mai evoluat într-un astfel de format.

„Mi-a plăcut tare reacţia publicului la ceea ce facem noi. Faţa lor mirată şi absolut minunată cu zâmbet, asta merită orice jertfă”, spune Alexandru Vinocurov, maestru de cor, Corul de copii al Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”.

VinOpera va avea loc în ziua de 6 septembrie la Castel Mimi, unde vor evolua peste 100 de artişti instrumentişti ai Teatrului Naţional de Operă să Balet Maria Bieşu, care vor acompania solişti de renume, printre care soprana Elena Moşuc, una dintre cele mai frumoase voci ale lumii. Pe 14 şi 15 septembrie concerte cu intrare gratuită vor avea loc în satele Teliţa şi Bulboaca, iar publicul se va putea bucura de muzica Orchestrei Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”, dirijor Mihail Agafiţa. Sunteţi invitaţi să vă bucuraţi de muzică şi să trăiţi VinOpera – unul dintre cele mai frumoase cinci evenimente enogastronomice din lume.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.