Academia Transformării Digitale, lansată de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova

21 Aug. 2024, 10:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Aug. 2024, 10:18 // Actual //  bani.md

În perioada 14 august – 13 septembrie 2024, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) organizează sesiuni de instruire și mentorat în cadrul Academiei Transformării Digitale la care participă circa 30 de antreprenori autohtoni și refugiați ucraineni.

Acest program are ca scop oferirea de abilități și cunoștințe esențiale participanților pentru a naviga eficient în mediul digital, a construi o prezență online robustă și a utiliza tehnologia pentru a-și atinge obiectivele de afaceri. Evenimentul de deschidere a inclus mesaje de salut din partea președintelui CCI a RM, Sergiu Harea, și reprezentanții proiectului ”Transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii din țările Parteneriatului Estic”, Artur Bulat, Consilier pentru Digitalizarea ÎMM-urilor în cadrul GIZ și Tatiana, Bîlba, Specialist Financiar și Administrativ GIZ.

„Camera are o colaborare deosebită cu GIZ, care susține pe parcursul mai multor ani implementarea învățîmîntului dual. Alt exemplu este Programul german cu genericul “Fit for Partnership” în cadrul căreia sunt pregătiți managerii de la întreprinderile din diferite sectoare ale economiei Republicii Moldova. Suntem bucuroși să extindem colaborarea nostră și în cadrul acestui proiect lansat la începutul anului curent. Academia Transformării Digitale este un program complex, în cadrul căruia ne propunem să fie instruiți circa 30 de antreprenori, care vor obține cunoștințe aprofundate și abilități practice pentru a implementa soluții digitale inovatoare, adaptate la necesitățile în cadrul întreprinderilor în care activează”, a declarat Sergiu Harea, președintele CCI a RM.

Academia Transformării digitale organizată de CCI a RM în colaborare cu Technovator conține 3 componente:

  • un modul de instruire cu formatori de top, care va dura 3 zile, combinat cu exerciții
    practice;
  • sesiuni de mentorat dedicate nevoilor individuale exprimate de antreprenori pentru
    digitalizarea proceselor de afaceri;
  • 2 vizite de studiu la întreprinderi cu performanțe recunoscute în domeniul transformării
    digitale.

La acest program participă peste 30 de persoane, dintre care 10 antreprenori refugiați din Ucraina care și-au lansat afaceri în Republica Moldova, antreprenori din categoria start-up – fondatori de afaceri noi care doresc să construiască o bază digitală solidă, manageri de la întreprinderi stabilite care au refugiați ucraineni ca angajați și care doresc să își rafineze strategiile digitale existente și să își mărească prezența online.

Alături de participanții la instruire vor fi experți și lideri de business din Republica Moldova, care vor discuta despre provocările și oportunitățile aduse de tehnologiile de digitalizare la nivelul companiilor. Suplimentar la sesiuni de instruire cu suportul partenerilor de dezvoltare proiectul va oferi și un program de granturi pentru transformarea digitală a întreprinderilor. De asemenea proiectul sprijină CCI a RM în perfecționarea platformelor digitale existente, modernizarea paginii web dar și sporirea securității sistemelor informaționale

În primele 6 luni în cadrul proiectului deja au fost realizate cu succes mai multe activități. Astfel, în perioada martie – aprilie 2024 , CCI a RM a organizat ”Academia Digitală pentru Start-up-uri. La acest curs au participat peste 35 de persoane, antreprenori refugiați din Ucraina care au lansat afaceri în RM dar și companiile moldovenești care au angajați refugiați din Ucraina. Acest fapt a fost condiționat de necesitatea întreprinderilor mici și mijlocii de a fi competitive într-un mediu de afaceri ce se dezvoltă vertiginos odată cu apariția noilor tehnologii
digitale.

Această activitate are loc cu sprijinul proiectului „Transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii din țările Parteneriatului Estic“, finanțat de Ministerul German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Proiectul este implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

05 Sept. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:12 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante  prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.