VIDEO Originea provocatoarei panglici bicolore. Ce spun istoricii

Anual, pe data de 9 mai, când toate statele europene marchează Ziua Europei, la Chișinău o serie de politicieni pro-ruși, scot în față panglica bicoloră „negru-oranj”. Din 2014 a devenit un simbol militarist rus asociat separatiștilor pro-ruși, transmite disinfo.md.

Panglica bicoloră, numită și „Sfântul Gheorghe” este folosită de către toate partidele pro-ruse, care nici până azi nu au condamnat războiul Rusiei împotriva Ucrainei: PSRM, dar și fostul Partid Șor, căruia i s-au alăturat recent în Blocul Victoria (Pobeda), Partidul „Renaștere”, Partidul Șansă, precum și Forța de Salvare și Alternativă a Moldovei.

Partidele pro-ruse au o singură intenție să mențină gradul de tensiune în societatea moldovenească, să-și justifice pe deplin calitatea de coloana a cincea care promovează interesele imperialismului rus în Republica Moldova. Așa cum propaganda Kremlinului folosește în scopuri imperialiste memoria soldaților care s-au sacrificat în lupta cu fascismul în al Doilea Război Mondial, tot așa și agentura rusă la Chișinău atentează speculativ la memoria eroilor în interes îngust de partid, susține analistul Anatol Țăranu.

Potrivit istoricilor, povestea își are rădăcinile încă în perioada țarismului rus, când printr-un ordin al Ecaterinei a II-a, din 1769, are loc instituirea unor distincții militare. Acestea erau însoțite de respectiva panglică și erau acordate ofițerilor armatei ruse care s-au manifestat în lupte. Culoarea neagră făcea trimitere la tot ceea ce ține de armată și domeniul militar, iar oranj semnifica focul.

Până în 2014, panglica Sfântului Gheorghe era purtată pe piepturile politicienilor și pe mașinile susținătorilor. Doar că din 2014, în urma crizei din Ucraina, panglica Sfântului Gheorghe a devenit un simbol militarist rus asociat separatiștilor pro-ruși. La acea etapă chiar și Belarusul a anunțat că va sărbători Ziua Victoriei fără panglica Sfântului Gheorghe, tot așa cum multe alte țări post-sovietice au renunțat la ea ca simbol al Victoriei. Declanșarea agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei în 2022, însoțită de folosirea pe larg a armatei agresoare a panglicii bicolore, a discreditat fundamental acest simbol, prefăcându-l în unul al agresiunii și războiului.

Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a declarat însă că purtarea panglicii bicolore rămâne a fi interzisă, iar persoanele care o fac riscă să fie sancționate.

#panglică #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

15 încăperi nelocuibile, cu o suprafață totală de aproximativ 646,6 metri pătrați, gestionate de Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, ar putea fi scoase la privatizare prin licitație. Propunerea de includere a acestor bunuri în lista proprietăților de stat supuse privatizării a venit din partea Aeroportului, printr-un demers transmis Agenției Proprietății Publice la 16 iunie 2026.

Spațiile, indicate ca subsoluri, sunt amplasate în blocuri de locuințe din Chișinău, în special în sectorul Botanica, pe bulevardele Dacia 71/2 și 73/2, dar și pe strada Calea Ieșilor, 45. Cea mai mare încăpere din listă are 258,7 metri pătrați și se află pe strada Calea Ieșilor, 45.

Printre celelalte spații se regăsesc încăperi de 53,4 metri pătrați, 53,2 metri pătrați și 52 de metri pătrați, dar și spații mult mai mici, de aproximativ 15–17 metri pătrați. Toate sunt prevăzute pentru vânzare prin licitație.

Motivul este unul simplu: aceste spații nu sunt necesare activității Aeroportului. Documentul precizează că ele nu se află în perimetrul operațional al Aeroportului Internațional Chișinău, pe platforma aeroportuară sau pe terenul aferent și nu au fost, nu sunt și nu urmează să fie utilizate pentru activități operaționale, de producție ori comerciale.

În plus, încăperile nu fac parte din bunurile depuse în capitalul social al întreprinderii, iar menținerea lor în gestiunea Aeroportului nu mai este considerată justificată din punct de vedere funcțional. APP susține că înstrăinarea acestor spații nu va afecta integritatea patrimoniului întreprinderii și nici activitatea aeroportuară.

Proiectul nu stabilește deocamdată prețurile de pornire și nici data licitațiilor.