VIDEO Profesor american, absolvent al unei universități din Moscova: ”Este cuiul din sicriul Imperiului lui Putin”

Michael Alexeev, economist și profesor american de la Universitatea Indiana, care s-a născut la Moscova și a absolvit o facultate acolo, a făcut o analiză a conflictului provocat de Rusia în țara vecină, care a intrat în a 11-a lună. Expertul a spus că războiul din Ucraina ar putea fi ”cuiul din sicriul” Imperiului lui Putin.

Într-un interviu acordat publicației Kiev Post, Alexeev a numit războiul lui Putin unul ”monstruos”, acesta fiind ”o greșeală pentru toți cei implicați”, potrivit Newsweek.

El a mai spus că, în timp ce războiul ar putea avea efecte pozitive pentru Ucraina „pe termen lung”, Rusia ar putea să-și piardă o mare parte din puterea sa globală.

„Singurul lucru pozitiv la care mă pot gândi în ceea ce privește acest război este că poate în sfârșit va pune un cui în sicriul ideii de Imperiu Rus. Poate în sfârșit, va deveni o țară normală”, a declarat Alexeev.

Alexeev a spus într-un articol publicat cu peste 20 de ani în urmă, că Rusia este o țară normală, cu venituri medii. Dar acum el și-a schimbat părerea.

„Din păcate, caracterizarea de atunci a fost greșită”, a spus el. „Rusia nu este o țară normală. Are încă viziunea ei imperială și este rău pentru toată lumea, inclusiv pentru Rusia. Așa că sper că rezultatul acestui război teribil va fi că poate Rusia va deveni în cele din urmă o țară normală”.

Deocamdată, pacea pare puțin probabilă. Un purtător de cuvânt al Kremlinului a declarat miercuri că negocierile pentru încheierea războiului nu pot continua decât dacă Ucraina este de acord cu recenta anexare de către Rusia a patru teritorii ucrainene, lucru neacceptat de către președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care s-a opus ferm.

Când Alexeev a fost întrebat dacă există speranță că Ucraina va fi reconstruită după război, el a spus: „Sigur, cred acest fapt, el ar putea fi pe termen lung un lucru bun pentru Ucraina, pentru că acest război a întărit de fapt identitatea națională a Ucrainei”.

„Da, este o cantitate uriașă de distragere a atenției, dar sunt sigur că Occidentul va ajuta foarte mult la construcție, reconstrucție. Uitați-vă doar la Germania și la Japonia. Țările au fost distruse complet în cel de-Al Doilea Război Mondial. Acum sunt unele dintre cele mai dezvoltate și mai bogate țări din lume. Și sper că același lucru se va întâmpla și cu Ucraina”.

Alexeev a spus că a crescut la Moscova și a urmat o facultate acolo înainte de a se muta în Statele Unite pentru a-și continua studiile la Universitatea Duke. În timp ce expertiza sa se referă în principal la economiile Rusiei și ale fostei Uniuni Sovietice, Alexeev a subliniat că el nu nutrește simpatii sovietice. Părinții săi s-au născut în Ucraina, iar mama sa, Ludmila Alexeeva, a fost un proeminent disident sovietic care a co-fondat Grupul Helsinki din Moscova, o organizație binecunoscută pentru drepturile omului.

#profesor #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.