(VIDEO) S-a votat după cum s-a planificat. Cu ZERO voturi, Guvernul Gavrilița NU a fost învestit

Cabinetul de miniștri în frunte cu prim-ministra Natalia Gavrilița nu au primit astăzi vot de învestire din partea deputaților, așa cum se planificase din start, pentru a se putea declanșa alegeri parlamentare anticipate

În cadrul ședinței plenare de astăzi, prim-ministra, Natalia Gavrilița, împreună cu membrii Cabinetului de miniștri au venit în fața deputaților, unde a prezentat Programul de Guvernare, iar deputații au dezbătut documentul și au adresat întrebări, proces, care s-a lansat remarcat prin replici acide între parlamentari.

Deși, inițial de la înaintarea Nataliei Gavrilița, drept candidatură la funcția de prim-ministră de către Maia Sandu s-a anunțat că acest lucru se face doar din considerentul că președinta țării era obligată conform Constituției să facă acest lucru, totuși s-a ajuns până la cererea votului în Legislativ de către Gavrilița.

Până la înaintarea candidaturii, Maia Sandu împreună cu deputații PAS, care din start au anunțat că nu vor vota pentru Guvernul Gavrilița, pentru doar așa pot fi declanșate alegeri parlamentare anticipate, au căutat alte căi la Curtea Constituțională, decât cele prevăzute de constituție, pentru a declanșa un scrutin parlamentar.

Precizăm că, potrivit Constituției, dacă din prima încercare candidatul înaintat la funcția de prim-ministru, împreună cu echipa guvernamentală nu primesc votul de învestitură din partea deputaților, atunci președinta țării are dreptul să înainteze repetat aceeași candidatură. În cazul în care nici din a doua încercare nu este învestit Guvernul atunci urmează procedura de dizolvare a Parlamentului de către președinta țării și declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.

Constituția: „Articolul 85. Dizolvarea Parlamentului”

(1) În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.
(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
(3) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(4) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui Republicii Moldova, și nici în timpul stării de urgență, de asediu sau de război.

În aceste condiții, cele 45 de zile până la dizolvarea Parlamentului vor începe între 1-11 februarie, în funcție de când Natalia Gavrilița va solicita suportul în Parlament și se vor încheia între 13-23 martie.

După aceasta, conform prevederilor Codului Electoral, prin același decret de dizolvare a Parlamentului, președintele Maia Sandu va stabili data alegerilor parlamentare anticipate care vor avea loc după cel puțin 60 de zile, dar nu mai târziu de 3 luni de la dizolvarea Parlamentului – aproximativ între 23 mai – 23 iunie.

Codul electoral: „Articolul 83. Stabilirea datei alegerilor”

(1) Alegerile parlamentare se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului Parlamentului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(2) Data alegerilor parlamentare se stabilește printr-o hotărîre a Parlamentului, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.
(3) În cazul dizolvării Parlamentului, prin același decret al Președintelui Republicii Moldova, se stabilește data alegerii noului Parlament. Alegerile anticipate vor avea loc după cel puțin 60 de zile, dar nu mai tîrziu de 3 luni de la dizolvarea Parlamentului.

Între timp, deși Parlament încă se dezbătea programu guvernamental al Nataliei Gavrilița, președintele socialist, Igor Dodon, a anunțat de la tribuna din sala de presă a Legislativului că înaintează o nouă candidatură la funcția de prim-ministru, deoarece ar urma să fie adunate cel puțin 51 de voturi pentru a fi învestită candidatura înaintată de PSRM. Este vorba de candidata Mariana Durleșteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în Regatul Unit al Marii Britanii și ministru al Finanțelor în anii 2008-2009. În prezent aceasta ocupă o funcție de conducere în compania KMG International (fostul Grup Rompetrol).

Astfel, urmează să se decidă care va fi soarta Guvernului, dar și cea a declanșării alegerilor parlamentare anticipate.

#Guvernul Gavrilita #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea rapidă a centralelor din surse regenerabile a determinat autoritățile să intervină asupra cadrului de siguranță din sectorul energetic. Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat o nouă redacție a Normelor de securitate la exploatarea instalațiilor electrice, care înlocuiește documentul din 2019 și îl aliniază la realitățile actuale ale pieței.

Potrivit ANRE, în perioada 2020–2024 au fost puse în funcțiune 1 865 de centrale fotovoltaice și 59 de centrale eoliene, iar anul 2023 a consemnat un vârf, cu 864 de centrale fotovoltaice admise în exploatare. Această evoluție rapidă a impus completarea normelor cu cerințe specifice pentru exploatarea și mentenanța instalațiilor electrice din surse regenerabile.

„Creșterea exponențială a centralelor din surse regenerabile a făcut necesară actualizarea urgentă a Normelor de securitate, pentru a reduce riscurile și a asigura un nivel adecvat de protecție a personalului electrotehnic”, subliniază ANRE.

Noua redacție ajustează valorile nivelurilor de tensiune în conformitate cu standardul european, introduce cerințe clare pentru personalul care pregătește locul de muncă, un formular standard al dispoziției de lucru, precum și reguli detaliate pentru lucrările efectuate de agenți economici contractați și pentru intervențiile realizate în regim de exploatare curentă.

Autoritatea de reglementare precizează că aceste modificări vor contribui la diminuarea riscului de accidente, la creșterea clarității operaționale și la armonizarea cadrului național cu standardele europene de securitate electrică, consolidând totodată cooperarea dintre operatorii de sistem și prestatorii de servicii.