(VIDEO) S-a votat după cum s-a planificat. Cu ZERO voturi, Guvernul Gavrilița NU a fost învestit

Cabinetul de miniștri în frunte cu prim-ministra Natalia Gavrilița nu au primit astăzi vot de învestire din partea deputaților, așa cum se planificase din start, pentru a se putea declanșa alegeri parlamentare anticipate

În cadrul ședinței plenare de astăzi, prim-ministra, Natalia Gavrilița, împreună cu membrii Cabinetului de miniștri au venit în fața deputaților, unde a prezentat Programul de Guvernare, iar deputații au dezbătut documentul și au adresat întrebări, proces, care s-a lansat remarcat prin replici acide între parlamentari.

Deși, inițial de la înaintarea Nataliei Gavrilița, drept candidatură la funcția de prim-ministră de către Maia Sandu s-a anunțat că acest lucru se face doar din considerentul că președinta țării era obligată conform Constituției să facă acest lucru, totuși s-a ajuns până la cererea votului în Legislativ de către Gavrilița.

Până la înaintarea candidaturii, Maia Sandu împreună cu deputații PAS, care din start au anunțat că nu vor vota pentru Guvernul Gavrilița, pentru doar așa pot fi declanșate alegeri parlamentare anticipate, au căutat alte căi la Curtea Constituțională, decât cele prevăzute de constituție, pentru a declanșa un scrutin parlamentar.

Precizăm că, potrivit Constituției, dacă din prima încercare candidatul înaintat la funcția de prim-ministru, împreună cu echipa guvernamentală nu primesc votul de învestitură din partea deputaților, atunci președinta țării are dreptul să înainteze repetat aceeași candidatură. În cazul în care nici din a doua încercare nu este învestit Guvernul atunci urmează procedura de dizolvare a Parlamentului de către președinta țării și declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.

Constituția: „Articolul 85. Dizolvarea Parlamentului”

(1) În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.
(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
(3) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(4) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui Republicii Moldova, și nici în timpul stării de urgență, de asediu sau de război.

În aceste condiții, cele 45 de zile până la dizolvarea Parlamentului vor începe între 1-11 februarie, în funcție de când Natalia Gavrilița va solicita suportul în Parlament și se vor încheia între 13-23 martie.

După aceasta, conform prevederilor Codului Electoral, prin același decret de dizolvare a Parlamentului, președintele Maia Sandu va stabili data alegerilor parlamentare anticipate care vor avea loc după cel puțin 60 de zile, dar nu mai târziu de 3 luni de la dizolvarea Parlamentului – aproximativ între 23 mai – 23 iunie.

Codul electoral: „Articolul 83. Stabilirea datei alegerilor”

(1) Alegerile parlamentare se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului Parlamentului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(2) Data alegerilor parlamentare se stabilește printr-o hotărîre a Parlamentului, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.
(3) În cazul dizolvării Parlamentului, prin același decret al Președintelui Republicii Moldova, se stabilește data alegerii noului Parlament. Alegerile anticipate vor avea loc după cel puțin 60 de zile, dar nu mai tîrziu de 3 luni de la dizolvarea Parlamentului.

Între timp, deși Parlament încă se dezbătea programu guvernamental al Nataliei Gavrilița, președintele socialist, Igor Dodon, a anunțat de la tribuna din sala de presă a Legislativului că înaintează o nouă candidatură la funcția de prim-ministru, deoarece ar urma să fie adunate cel puțin 51 de voturi pentru a fi învestită candidatura înaintată de PSRM. Este vorba de candidata Mariana Durleșteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în Regatul Unit al Marii Britanii și ministru al Finanțelor în anii 2008-2009. În prezent aceasta ocupă o funcție de conducere în compania KMG International (fostul Grup Rompetrol).

Astfel, urmează să se decidă care va fi soarta Guvernului, dar și cea a declanșării alegerilor parlamentare anticipate.

#Guvernul Gavrilita #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.