VIDEO Traian în inspecție la Băcioi. Cum a reușit primarul să creeze condiții mai bune pentru copiii din localitate

Ora de LIVE cu Traian prin suburbiile Capitalei a ajuns la Băcioi. Ca întotdeauna, colegul nostru a discutat despre realizările, planurile și problemele localității cu primarul comunei, Ilie Leahu.

Localitatea Băcioi se află în administrația sectorului Botanica al municipiului Chișinău și este situată la 10 km distanță de Capială. Comuna este formată din satele Băcioi (sat-reședință), Brăila, Frumușica și Străisteni. Potrivit datelor recensământului din 2014, Băcioi are o populație de 10 175 de locuitori.

În perioada 2020-2022, Municipiul Chișinău a investit circa 17,9 milioane de lei pentru dezvoltarea comunei Băcioi.

„Această funcție a devenit pentru mine o parte din viața mea. Sunt determinat și implicat zi de zi ca să punem umărul să schimbăm lucrurile în bine în comuna Băcioi. La începutul mandatului de primar, evident, au fost multe probleme. Am încercat să ne concentrăm pe acele probleme unde trebuie să intervinăm, ca să îmbunătățim situația”, a declarat Ilie Leahu.

Unul dintre proiectele care au fost concepute pentru a îmbunătăți viața locuitorilor din comuna Băcioi este darea în exploatare a uneia dintre cele cinci grădinițe din localitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Grădinița nr.140, cu 7 grupe – circa 160 de locuri, a fost dată în exploatare în anul 2021, după mai mulți ani de reparație capitală și după zeci de ani cât a fost închisă – de la începutul anilor 90. Am intervenit și în cazul grădinițelor nr.101 și nr.171, unde am reparat capital acoperișurile, am termoizolat clădirile și le-am dotat cu bunurile necesare pentru buna funcționare a instituțiilor. Am reparat și modernizat blocurile alimentare, unde se păstrează și se prelucrează mâncarea pentru copilași”, a adăugat primarul comunei.

Totodată, primăria comunei și-a propus să proiecteze și să construiască o grădiniță nouă, în satul Brăila. De menționat că nu doar instituțiile preșcolare au fost reparate și modernizate, dar și școlile, gimnaziile, liceele din comună, precum și centrul de cultură.

„Un aspect important în funcția de primar este să ai curajul de a-ți asuma anumite lucruri dificile, chiar dacă nu se bucură de popularitate la începutul implementării unui proiect. Dacă nu riscăm să investim și să efectuăm anumite proiecte majore în localitate, la sfârșitul mandatului toți vor spune că nu ai făcut nimic”, conchide primarul comunei.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#Bacioi #Traian #Ora de live cu Traian #rezultate #primarie #Primar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.