VIDEO Traian în inspecție la Băcioi. Cum a reușit primarul să creeze condiții mai bune pentru copiii din localitate

Ora de LIVE cu Traian prin suburbiile Capitalei a ajuns la Băcioi. Ca întotdeauna, colegul nostru a discutat despre realizările, planurile și problemele localității cu primarul comunei, Ilie Leahu.

Localitatea Băcioi se află în administrația sectorului Botanica al municipiului Chișinău și este situată la 10 km distanță de Capială. Comuna este formată din satele Băcioi (sat-reședință), Brăila, Frumușica și Străisteni. Potrivit datelor recensământului din 2014, Băcioi are o populație de 10 175 de locuitori.

În perioada 2020-2022, Municipiul Chișinău a investit circa 17,9 milioane de lei pentru dezvoltarea comunei Băcioi.

„Această funcție a devenit pentru mine o parte din viața mea. Sunt determinat și implicat zi de zi ca să punem umărul să schimbăm lucrurile în bine în comuna Băcioi. La începutul mandatului de primar, evident, au fost multe probleme. Am încercat să ne concentrăm pe acele probleme unde trebuie să intervinăm, ca să îmbunătățim situația”, a declarat Ilie Leahu.

Unul dintre proiectele care au fost concepute pentru a îmbunătăți viața locuitorilor din comuna Băcioi este darea în exploatare a uneia dintre cele cinci grădinițe din localitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Grădinița nr.140, cu 7 grupe – circa 160 de locuri, a fost dată în exploatare în anul 2021, după mai mulți ani de reparație capitală și după zeci de ani cât a fost închisă – de la începutul anilor 90. Am intervenit și în cazul grădinițelor nr.101 și nr.171, unde am reparat capital acoperișurile, am termoizolat clădirile și le-am dotat cu bunurile necesare pentru buna funcționare a instituțiilor. Am reparat și modernizat blocurile alimentare, unde se păstrează și se prelucrează mâncarea pentru copilași”, a adăugat primarul comunei.

Totodată, primăria comunei și-a propus să proiecteze și să construiască o grădiniță nouă, în satul Brăila. De menționat că nu doar instituțiile preșcolare au fost reparate și modernizate, dar și școlile, gimnaziile, liceele din comună, precum și centrul de cultură.

„Un aspect important în funcția de primar este să ai curajul de a-ți asuma anumite lucruri dificile, chiar dacă nu se bucură de popularitate la începutul implementării unui proiect. Dacă nu riscăm să investim și să efectuăm anumite proiecte majore în localitate, la sfârșitul mandatului toți vor spune că nu ai făcut nimic”, conchide primarul comunei.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#Bacioi #Traian #Ora de live cu Traian #rezultate #primarie #Primar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.