În următorii ani, Philip Morris își va extinde investițiile în Republica Moldova

După perioada pandemică, anul 2022 a început cu o nouă criză – războiul din Ucraina. Pentru industria tutunului provocările au fost multiple – schimbarea lanțurilor de aprovizionare, riscuri ridicate de inflație, schimbări în politicile de reglementare și o creștere aproape dublă a vânzărilor ilicite la produsele de tutun.

În 2022, importatorii de tutun s-au confruntat cu probleme logistice, urmate de dificultăți în producție și livrare.

„La începutul războiului din Ucraina, fabrica de tutun Philip Morris din Harkov, care exporta țigări în 13 țări, inclusiv în Moldova, și-a încetat activitatea. Compania a fost nevoită să transfere producția de țigări pentru piața moldovenească în Turcia, ceea ce a implicat costuri de producție suplimentare. Problema aprovizionării s-a făcut simțită, a fost dificil să mutăm simultan toată producția. Gama completă a devenit disponibilă abia în octombrie 2022, ceea ce a afectat cota noastră de piață la țigările tradiționale cu peste 5%”, a declarat Elena Naumenko, directorul Philip Morris Moldova, într-un interviu pentru publicația Logos Press.

Directorul Philip Morris Moldova, Elena Naumenko a declarat că noile realități au afectat atât vânzările, cât și cota de piață. În pofida acestor greutăți, compania a reușit rapid să se adapteze și să găsească soluții eficiente. În toată această perioadă, Philip Morris Moldova nu și-a redus activitatea, dar dimpotrivă, intenționează să extindă investițiile în piața moldovenească.

Anul trecut, Philip Morris Moldova a inițiat transferul Centrului de asistență pentru utilizatorii dispozitivelor de încălzire a tutunului din România în Republica Moldova. În 2023, compania va finaliza constituirea acestui centru și îl va face funcțional pe deplin, analizând și opțiunea de extindere a serviciilor, inclusiv pentru alte piețe. Astfel, Philip Morris vrea să contribuie la economia țării prin investiții și crearea a noi locuri de muncă.

„După ceea ce s-a întâmplat cu fabrica noastră din Ucraina, am analizat piața locală, la nivel de oportunități de investiții și ne dorim să relocăm o parte din producere aici, în Moldova. Acest pas va influența în mod eficient logistica noastră și va susține economia țării. La moment nu sunt pregătită să ofer mai multe detalii pentru că suntem la o etapă incipientă, dar depunem un mare efort ca foarte curând să definitivăm și atunci voi putea oferi mai multă informație”, a declarat Elena Naumenko.

Aceste planuri sunt o continuare a atitudinii și comportamentului pe care îl are Philip Morris în Moldova, în calitate de investitor străin. În pofida tuturor problemelor, în anul 2022, compania a achitat 1 miliard de lei în bugetul Republicii Moldova.

„Aș vrea să remarc faptul că, în Moldova, Philip Morris nu este doar un importator. Noi suntem o companie cu procese operaționale depline, care se ocupă de import, distribuție și dezvoltarea rețelei de magazine de dispozitive de încălzire a tutunului. În total, PMI a creat peste 100 de locuri de muncă. În același timp, noi susținem afacerile conexe – lucrăm cu peste 140 de companii, care oferă servicii nu doar în domeniul distribuției și vânzărilor, ci și în cel al închirierii spațiilor, întreținerii punctelor de vânzare, tipăririi, consultanței, inclusiv servicii juridice. Anul trecut, aceste servicii au ajuns la valoarea de 142 de milioane de lei”, a subliniat Elena Naumenko.

Directorul Philip Morris Moldova a declarat că pentru orice investitor străin este importantă existența unui mediu de afaceri predictibil. Acesta permite nu doar dezvoltarea companiei pe termen scurt, dar și planificarea investițiilor pe termen mediu și lung.

„Pentru noi este foarte importantă predictibilitatea autorităților de reglementare, precum și dialogul constructiv dintre autorități și industrie. În acest an va fi elaborat calendarul accizelor pentru următorii trei ani. Sperăm că, la elaborarea acestuia se va ține cont de realitățile pieței moldovenești și va fi adoptat un parcurs echilibrat pe componenta fiscală. Politica fiscală prevede ca, până în 2025, cota accizei să fie de cel puțin 90 de euro pentru 1.000 de țigarete, indiferent de prețul mediu de vânzare cu amănuntul. Acum, acciza a ajuns la 58 de euro, iar majorarea acesteia până la 90 de euro în doar doi ani este prea riscantă. Piața va avea de suferit simțitor, cu toate consecințele ulterioare, atât pentru agenții economici, cât și pentru economia țării”, a adăugat sursa citată.

De asemenea, Elena Naumenko a abordat în cadrul interviului problema implementării sistemului de urmărire a produselor din tutun „Track and trace”. În opinia sa, inițiativa este bună, iar perioada de implementare adoptată, de 36 de luni, este una optimă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#philip moris #investiție #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania vizată de perchezițiile desfășurate de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) într-un dosar de escrocherie și insolvabilitate intenționată este SRL „Agrounire”, arată o investigație publicată de Ziarul de Gardă. Firma a intrat în insolvabilitate în septembrie 2025, după ce a declarat instanței că nu mai dispunea de mijloace pentru achitarea datoriilor ajunse la scadență.

Potrivit investigației, dosarul penal ar fi pornit în urma plângerilor depuse de doi agenți economici de la care „Agrounire” cumpărase floarea-soarelui și față de care acumulase datorii. PCCOCS suspectează că scopul unor operațiuni ar fi fost evitarea achitării mărfii și înstrăinarea fictivă a activelor companiei.

Cifrele prezentate în investigație scot la iveală situația financiară declarată de companie înainte de insolvabilitate. La 26 august 2025, „Agrounire” s-a adresat Judecătoriei Chișinău și a cerut deschiderea propriei proceduri de insolvabilitate, susținând că intenționează să-și restructureze activitatea.

Compania declara atunci datorii de aproximativ 74 de milioane de lei, în timp ce în cele două conturi bancare ale sale se aflau puțin peste 11 mii de lei. În același timp, „Agrounire” susținea că avea de recuperat circa 41 de milioane de lei de la alte firme și persoane.

Ulterior însă, cifrele datoriilor s-au modificat. Într-o cerere concretizată depusă în instanță, acestea au fost indicate la aproximativ 69 de milioane de lei. Iar tabelul definitiv actualizat al creanțelor, întocmit în ianuarie 2026 de lichidator, indica o masă credală de numai 39,7 milioane de lei.

Unul dintre cele mai controversate elemente descrise de Ziarul de Gardă îl reprezintă o serie de tranzacții efectuate cu puțin timp înainte de solicitarea insolvabilității.

Între 24 iulie și 14 august 2025, „Agrounire” a încheiat 24 de contracte de cesiune cu „WETRADE”, companie afiliată grupului din care face parte și „Agrounire”. Valoarea acestora era de aproximativ 37 de milioane de lei.

Prin aceste contracte, „WETRADE” a transmis către „Agrounire” dreptul de a încasa datorii de la diferite companii și gospodării țărănești. În schimb, „Agrounire” urma să achite către firma afiliată valoarea creanțelor preluate.

Investigația ZdG arată însă că o parte dintre debitorii de la care „Agrounire” trebuia să recupereze banii se aflau ei înșiși în proceduri de insolvabilitate. Tocmai dificultatea recuperării acestor creanțe a fost ulterior invocată de companie printre motivele care au condus la incapacitatea sa de plată.

Mai mult, printre principalii creditori ai „Agrounire” apar două firme afiliate: „Agricore Solutions”, cu o creanță de aproximativ 16,8 milioane de lei, și „WETRADE”, cu peste 3 milioane de lei.

Avocatul a doi dintre creditorii externi, Dorin Ceban, susține că masa credală ar fi fost „umflată artificial”, iar tranzacțiile cu firmele afiliate ar fi urmărit simularea unei stări de insolvabilitate.

Potrivit calculelor invocate de acesta, fără tranzacțiile contestate, „Agrounire” ar fi fost solvabilă în momentul depunerii cererii, iar datoriile scadente reale ar fi fost de aproximativ 17 milioane de lei, nu 65–74 de milioane de lei. Aceste afirmații reprezintă poziția avocatului creditorilor și nu o constatare definitivă a instanței.

Reprezentanții „Agrounire” resping însă acuzațiile. Avocatul companiei, Oleg Mistrean, susține că firma s-a confruntat cu o lipsă reală de lichidități și că scopul contractelor de cesiune a fost tocmai crearea unor surse suplimentare de bani pentru achitarea creditorilor.

Potrivit acestuia, prin cesiuni nu ar fi fost scoase active din patrimoniul „Agrounire”. Avocatul mai afirmă că „WETRADE” a stins datorii bancare ale companiei de aproximativ 22 de milioane de lei, iar „Agricore Solutions” ar fi preluat o altă obligație majoră față de un creditor extern.

Apărarea mai susține că „Agrounire” a stins integral creanțele a 46 de creditori și invocă un control al Serviciului Fiscal de Stat care, potrivit avocatului, nu ar fi constatat operațiuni sau încălcări fiscale care să indice o insolvabilitate intenționată.

Reprezentanții companiei subliniază că informațiile prezentate de PCCOCS constituie, la această etapă, o versiune examinată în cadrul urmăririi penale și nu reprezintă o constatare definitivă privind caracterul tranzacțiilor sau vinovăția persoanelor vizate.