VIDEO Traian în inspecție la Bubuieci. Află care este cel mai ambițios obiectiv al primarului comunei

Ora de LIVE cu Traian prin suburbiile Capitalei a ajuns și la Bubuieci. Ca întotdeauna, colegul nostru a discutat despre realizările, planurile și problemele localității cu primarul comunei, Igor Moraru.

În perioada 2020-2022, Municipiul Chișinău a investit circa 16,87 mln milioane de lei pentru dezvoltarea comunei Bubuieci.

„În campania electorală, mi-am pus drept obiectiv realizarea unui obiect mai ambițios – construcția unei instituții de educație timpurie din temelie. În 2022 am dat start acestui obiectiv strategic, fiindcă este foarte costisitor. O grădiniță nouă, pentru 160 de locuri, în satul Bîc. Sperăm ca în 2-3 ani să reușim să-i tăiem și panglica”, a declarat Igor Moraru.

Localitatea este amplasată la 9 km de Chișinău, într-o vale de pe partea stângă a râului Bîc și are o populație de peste 10 000 de persoane. Comuna Bubuieci este constituită din trei localități: satul-reședință Bubuieci, satul Bîc și satul Humulești – o localitate extraordinar de pitorească.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Primul document care atestă satul Bubuieci datează din 22 aprilie 1518, când „domnitorul Moldovei Bogdan Voievod, îi întărește lui Toader Bubuiog, pârcalab de Cetatea Nouă, trei locuri de pustie… printre care și cel de pe Bîc cu denumirea de Bubuiogi”.

„Vrem să încercăm ca fiecare locuitor să-și dea seama că implicarea lui, în măsura posibilităților, poate duce la un trai mai prosper, într-un timp mai scurt”, conchide primarul comunei.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#Bubuieci #Ora de live cu Traian #realizari #primarie #Primar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie