Ucraina obţine ce şi-a dorit de la începutul războiului. Rusia – disperată. Franţa, SUA şi Germania trimit blindate

06 Ian. 2023, 11:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Ian. 2023, 11:08 // Actual //  bani.md

Marile puteri occidentale au decis, în sfârşit, să trimită vehicule blindate în Ucraina, o măsură pe care administraţia Volodimir Zelenski o cerea de mult timp şi care speră că va oferi un impuls major în lupta cu trupele lui Vladimir Putin.

Totul a început miercuri, când Emmanuel Macron a anunţat că trimite „tancuri uşoare” – vehicule blindate de luptă AMX-10 RC – în Ucraina. Macron a decis să „amplifice ajutorul” ca răspuns la „nevoile exprimate de Ucraina”, a precizat preşedinţia franceză.

Decizia franceză a fost o premieră, fiind „prima dată când un tanc de concepţie occidentală va fi livrat Ucrainei. Din punct de vedere simbolic, este important”, a declarat François Heisbourg, consilier la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice.

Acest lucru a pus presiune asupra altor naţiuni să urmeze exemplul. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit miercuri Franţei pentru AMX-10 şi a îndemnat alţi aliaţi să furnizeze tancuri şi alte arme grele. „Nu există niciun motiv raţional pentru care Ucraina nu a fost încă aprovizionată cu tancuri occidentale”, a declarat el.

Câteva ore mai târziu, Germania şi SUA şi-au anunţat propriile acţiuni.

Germania va furniza vehiculul său de luptă Marder, a precizat Berlinul într-un comunicat comun cu SUA, care va trimite Ucrainei vehiculul de luptă Bradley, potrivit POLITICO.

Niciuna dintre acestea nu este genul de maşini de luptă moderne pe care Ucraina le doreşte cu adevărat, cum ar fi Leclerc-ul de ultimă generaţie al Franţei, Leopard-ul Germaniei sau M1 Abrams al armatei americane, care sunt mai mobile, mai precise şi au o rază de acţiune mai mare în comparaţie cu vechile tancuri sovietice, dar aceste mişcări semnalează că livrările de tancuri nu mai sunt interzise.

Berlinul se va alătura, de asemenea, Washingtonului în donarea unei baterii de apărare antiaeriană Patriot fabricate în SUA.

Ce urmează

Decizia de a trimite „tancuri uşoare” marchează totuşi o schimbare în perspectiva franceză, după ce Macron a anunţat că Franţa va „ajuta Ucraina până la victorie” în timpul discursului său de Anul Nou.

Livrările viitoare ar putea fi doar începutul. Ucrainenii cer în continuare ca Franţa să trimită tancuri Leclerc în Ucraina, care sunt mai grele, mai puternice şi mai bine protejate decât AMX-10. Întrebat dacă Franţa plănuieşte să trimită astfel de echipamente, un consilier guvernamental a declarat că cererea este în curs de examinare şi că decizia depinde de faptul dacă Franţa poate pune la dispoziţie tancurile Leclerc, precum şi dacă ucrainenii pot fi instruiţi să le folosească în timp util.

Însă, potrivit lui Heisbourg, ar fi mai logic ca ucrainenii să se antreneze pe tancurile germane Leopard 1 şi 2, care sunt încă produse şi utilizate în multe ţări europene, decât pe tancurile Leclerc, care ar fi dificil de întreţinut în Ucraina.

„Ucrainenii vor cu adevărat Leoparduri”, a spus Heisbourg.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.