(VIDEO) Viorel Prisăcari, Vilador: Antreprenoriatul social are viitor. „Dacă nu ne implicăm noi, atunci cine?”

04 Nov. 2021, 15:10
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
04 Nov. 2021, 15:10 // Oameni şi Idei //  MD Bani

În cadrul unei ample companii de promovare a antreprenoriatului social, Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) vor fi prezentate o serie de istorii de succes. Una dintre ele este și istoria întreprinderii „Vilador”.

În august 2014, Viorel Prisăcari împreună cu familia a lansat o fermă de caprine: SRL „Prisvio” (Vilador). Familia are grijă de tot procesul, de la creșterea furajului, îngrijirea „căprițelor” la procesarea laptelui. La moment, Vilador comercializează, pe piața internă, produse din lapte de capră: lapte pasteurizat, brânză din lapte de capră cu denumirea de origine protejată „Brânză de Măgura”, iaurt, caș dulce și cașcaval. De asemenea, ferma practică și activități sociale, activități prietenoase mediului, mai exact turismul ecologic și amenajarea spațiilor publice din localitate.

Pe lângă producerea produselor din lapte de capră, Vilador prestează și servicii de turism agricol, ecologic. La ei sunt disponibile 14 locuri de cazare pentru turiști. Ajungând aici, vizitatorii au posibilitatea  să ia parte la lucrările din gospodărie. De asemenea, aceștia sunt asigurați cu produse naturale din lapte de capră. Pe lângă toate acestea, pot admira împrejurimile Movila Măgura.

„Avem planuri de dezvoltare în continuare. Ne propunem să prestăm servicii de turism ecologic. Ne dorim să valorificăm la maxim potențialul turistic al dealului Movila Măgura, în preajma căruia ne și aflăm.”

Pe viitor intenționează să extindă gama de produse din lapte de capră. Produsele de la Vilador sunt BIO, conțin doar ingrediente naturale: lapte, cheag natural și sare alimentară.

Întreprinderea administrată de Viorel Prisacari se implică și în activități sociale ce contribuie la dezvoltarea localității în care activează prin amenajarea spațiilor publice. El consideră că agenții economici sunt cei care ar trebuie să se implice în astfel de activități.

„Întreprinderea noastră, pe lângă producere pentru activitate economică încearcă să se implice cât mai mult în antreprenoriatulul social care constă în prestarea diferitor servicii de întreținere a localității unde ne aflăm. Ne implicăm la amenajarea stadionului, cimitirului. Pe viitor planificăm și mai mult să contribuim la dezvoltarea societății atât din localitate cât și din întreaga regiune. Consider că antreprenoriatul social reprezintă o activitate benevolă și în același timp benefică pentru societate, pentru locuitorii din zonă. Dacă nu ne implicăm noi, atunci cine?”

Viorel Prisăcari consideră că antreprenoriatul social are viitor, întrucât această activitate începe a se dezvolta, puțin câte puțin, și în Republica Moldova.

Campanie inițiată  și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI). Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării.

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 12:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 12:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Clătitele sunt cel mai ieftin de preparat în Etiopia și cel mai scump în Coreea de Sud, arată un studiu al companiei de consultanță Strategy Partners, realizat în ajunul Masleniței. Rusia și Belarus se situează la mijlocul clasamentului.

Experții, citați de RBK, au calculat cât îl costă pe un turist prepararea unei clătite în diferite țări, pornind de la prețul unui set standard de ingrediente: 500 ml de lapte, 3 ouă, 200 g de făină, 30 g de zahăr, 30 g de unt și 2 g de sare.

Potrivit analizei, cele mai accesibile ingrediente sunt în Etiopia, aproximativ 1 leu moldovenesc pentru o clătită (4,8 ruble). Urmează: Egipt — circa 1,05 lei (5 ruble), Uzbekistan — aproximativ 1,13 lei (5,4 ruble), India — circa 1,21 lei (5,8 ruble) și Tadjikistan — aproximativ 1,23 lei (5,9 ruble). La polul opus se află Coreea de Sud, unde o clătită ajunge la circa 3,81 lei (18,3 ruble).

Topul celor mai scumpe continuă cu: Armenia — aproximativ 2,54 lei (12,2 ruble), China — circa 2,04 lei (9,8 ruble), Republica Moldova — aproximativ 1,94 lei (9,3 ruble),
Azerbaidjan — circa 1,84 lei (8,8 ruble), Rusia ocupă locul șase, cu aproximativ 1,82 lei per clătită (8,7 ruble), iar Belarus locul șapte — circa 1,27 lei (6,1 ruble).

Diferențele mari între țări sunt explicate prin mai mulți factori, spune Roman Samoilov, șef de proiect în cadrul Strategy Partners. În primul rând, contează nivelul veniturilor și prețurile generale din economie. În statele cu putere de cumpărare ridicată — precum Coreea de Sud — costurile cu munca, logistica și energia sunt mai mari, ceea ce se reflectă în prețurile alimentelor.

În țările cu venituri mai mici (Etiopia, Egipt, Uzbekistan), produsele de bază sunt mai ieftine nominal, însă ponderea cheltuielilor pentru hrană în bugetul populației este mai mare.

Un alt factor este reglementarea de stat. În Belarus, Rusia și Uzbekistan există mecanisme de control al prețurilor pentru produse social importante, ceea ce menține costurile relativ stabile.

Nu în ultimul rând, ingredientele sunt mai ieftine în țările cu sector dezvoltat de creștere a bovinelor de lapte și producție de cereale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!