VinOpera 2024 – 3 zile de concerte excepţionale pentru iubitorii de operă şi muzică clasică din Republica Moldova

19 Sept. 2024, 09:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Sept. 2024, 09:46 // Actual //  bani.md

Festivalul Internaţional de Muzică Clasică VinOpera 2024 a luat sfârşit, iar Fundaţia Constantin Mimi face bilanţul celei de-a VII-a ediţii a evenimentului unic în Republica Moldova care pentru al doilea an consecutiv, a fost organizat timp de trei zile, iar două dintre concerte s-au desfăşurat cu intrare liberă pentru toţi doritorii.

Spectacolul de gală a avut loc în data de 6 septembrie, la Castel Mimi, eveniment la care au participat  aproape 1000 de melomani, printre care ambasadori, oameni de artă, jurnalişti, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai instituţiilor culturale, printre ei şi preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, aflat pentru a doua oară la VinOpera.

Evenimentul a reunit pe scena de la Castel Mimi nume importante ale operei naţionale şi internaţionale, iar surpriza acestei ediţii a fost irepetabila soprană Elena Moşuc, câştigătoarea celebrului concurs Oscar della Lirica în anul 2019, devenind una dintre cele mai valoroase voci ale lumii.

Au urmat alte două spectacole, susţinute de către Select Cvartet Plus şi soliştii Tatiana Costiuc şi Igor Ţurcanu, pentru 200 de persoane din satele Teliţa şi Bulboaca, care au urmărit un program artistic special prin care a fost promovată muzica clasică şi valorile culturale europene în zona rurală. Publicul a avut acces gratuit.

Grupul de Presă Realitatea a fost partener media al VinOpera pentru al doilea an la rând, mediatizând cele trei zile de concerte. Evenimentele din 6, 14 şi 15 septembrie au fost urmărite de aproape 150 de mii de urmăritori pe platformele online, iar alţi peste 60 de mii de oameni au privit concertele din faţa televizoarelor pe Rlive TV.

“Ne-am bucurat de susținere din partea partenerilor, a localnicilor, primarilor și a amatorilor de muzică clasică. VinOpera este cel mai bun concert de muzică clasică din Moldova, așa ne-au spus cei care au participat. Credem că este cel mai bun pentru că, contribuie la schimbarea societății și promovează valori cu adevărat importante”, spune Cristina Frolov, preşedinta Fundaţiei Constantin Mimi.

Fundaţia Constantin Mimi este un promotor activ al sustenabilităţii, iar evenimentele pe care le organizează sunt prietenoase cu natura. Pe lângă trenul vinului, devenit deja tradiţional, cu ajutotul căruia câteva sute de maşină rămân parcate în Chişinău, reducând astfel amprenta de carbon în atmosferă, în acest an, două din trei concerte s-au desfăşurat folosind exclusiv energia soarelui, produsă prin intermediul parcului fotovoltaic de la castel.

S-a renunţat la plastic şi astfel, la toate cele trei evenimente s-a servit vin oaspeţilor din pahare de sticlă, reciclabile. La concertul de gală, fiecare spectator a primit brăţări ecologice, iar la final le-a returnat, ca la primăvară acestea să fie folosite la legarea lăstarilor de viţă de vie din plantaţiile vinăriei.

Festivalul Internaţional de Muzică Clasică VinOpera în format extins, cu două concerte gratuite, a fost organizat cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României şi datorită parteneriatului cu Ministerul Culturii şi Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chişinău.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.