Vinurile din Republica Moldova au ajuns în 71 de țări. Principalele piețe de desfacere

În anul 2021, vinurile moldovenești au ajuns în 71 de țări. Astfel, s-a exportat 83% din totalul de vin produs. Cea mai importanță piață a fost țara vecină – România. Datele au fost prezentate de Elizaveta Breahnă, directoare interimară a Oficiului Național al Viei și Vinului în cadrul Conferinței Naționale cu genericul „Anul Vitivinicol 2021. Evaluări, rezultate și perspective” organizată astăzi 8 aprilie.

Potrivit raportului, în anul 2021, s-au exportat în total 120,7 milioane de litri, dintre care 51,2 milioane de litri a fost vin îmbuteliat, ceea ce constituie 69,3 milioane de sticle, iar alți 69,6 litri a fost vin în vrac, cantitatea căruia a scăzut cu 21,1% față de anul 2021.

De asemenea, în anul 2021, prețului unui litru de vin exportat a înregistrat o ușoară creștere, mărindu-se cu 14%.

Valoarea totală a exportului a constituit 2.990 miliarde de lei.

Top țări de export a produselor îmbuteliate 2021:

România (428,4 milioane de lei);
Rusia (295,1 milioane de lei);
Polonia (176,1 milioane de lei);
Belarus (168,5 milioane de lei);
Cehia (160,2 milioane de lei);
China (139,7 milioane de lei)
Ucraina (112,9 milioane de lei);
SUA (70,3 milioane de lei);
Kazahstan (66,5 milioane de lei);
Turcia (50,4 milioane de lei);

#ONVV #vinuri #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump a semnat un ordin executiv privind introducerea unor tarife vamale cuprinse între 10% și 50% pentru mărfuri provenind din 183 de țări, într-o mișcare pe care a numit-o „declarație de independență economică”. Cu toate acestea, printre puținele țări scutite de noile măsuri se numără Rusia și Belarus, în ciuda relațiilor tensionate cu SUA și a regimului de sancțiuni impus acestor state.

Potrivit secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, aceste două țări nu au fost incluse în lista tarifară deoarece „nu avem comerț semnificativ cu ele, fiind deja sub sancțiuni”. La rândul său, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că sancțiunile existente „împiedică orice relație comercială semnificativă cu Rusia”.

Totuși, publicația Axios remarcă faptul că în 2024, volumul comerțului SUA–Rusia a fost de 3,5 miliarde de dolari, deși a scăzut de 10 ori față de nivelul din 2021 (35 miliarde USD). Prin comparație, țări precum Mauritius și Brunei, care au fost incluse pe lista tarifară, au un comerț mult mai redus cu SUA, dar vor plăti tarife de 40% și 24%.

În lista publicată de Trump se regăsesc inclusiv teritorii izolate sau chiar nelocuite, precum Tokelau (1.500 locuitori, sub jurisdicția Noii Zeelande), arhipelagul Svalbard (2.500 locuitori, administrat de Norvegia) și insulele nelocuite Heard și McDonald, teritorii externe ale Australiei.

Tarifele impuse vizează și toate fostele republici sovietice, inclusiv Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Uzbekistan, Kârgâzstan și Turkmenistan, cu o cotă generală de 10%. Moldova este printre cele mai afectate, cu o taxă de 31%, în timp ce pentru Kazahstan a fost stabilită o cotă de 27%.

Printre excepțiile notabile din noul regim tarifar se mai numără Iran, Cuba, Coreea de Nord, Mexic și Canada, care nu au fost vizate de noile măsuri.

Într-o declarație făcută după semnarea ordinului, Trump a declarat: „America a fost jefuită timp de ani buni de alte națiuni, fie ele prietene sau inamice. Vom taxa aproximativ jumătate din ceea ce ei taxează la rândul lor. Nu e o reciprocitate completă, ci una… blândă”.