Vinurile din Republica Moldova au ajuns în 71 de țări. Principalele piețe de desfacere

În anul 2021, vinurile moldovenești au ajuns în 71 de țări. Astfel, s-a exportat 83% din totalul de vin produs. Cea mai importanță piață a fost țara vecină – România. Datele au fost prezentate de Elizaveta Breahnă, directoare interimară a Oficiului Național al Viei și Vinului în cadrul Conferinței Naționale cu genericul „Anul Vitivinicol 2021. Evaluări, rezultate și perspective” organizată astăzi 8 aprilie.

Potrivit raportului, în anul 2021, s-au exportat în total 120,7 milioane de litri, dintre care 51,2 milioane de litri a fost vin îmbuteliat, ceea ce constituie 69,3 milioane de sticle, iar alți 69,6 litri a fost vin în vrac, cantitatea căruia a scăzut cu 21,1% față de anul 2021.

De asemenea, în anul 2021, prețului unui litru de vin exportat a înregistrat o ușoară creștere, mărindu-se cu 14%.

Valoarea totală a exportului a constituit 2.990 miliarde de lei.

Top țări de export a produselor îmbuteliate 2021:

România (428,4 milioane de lei);
Rusia (295,1 milioane de lei);
Polonia (176,1 milioane de lei);
Belarus (168,5 milioane de lei);
Cehia (160,2 milioane de lei);
China (139,7 milioane de lei)
Ucraina (112,9 milioane de lei);
SUA (70,3 milioane de lei);
Kazahstan (66,5 milioane de lei);
Turcia (50,4 milioane de lei);

#ONVV #vinuri #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite cresc presiunea asupra Ungariei pentru a înceta importurile de petrol din Rusia, potrivit unei analize publicate de Bloomberg.

Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a respins argumentul Budapestei potrivit căruia lipsa accesului la mare ar obliga țara să depindă în continuare de țițeiul rusesc. Oficialul american a declarat că Washingtonul este pregătit să ajute Ungaria să găsească surse alternative de aprovizionare.

„Prietenii noștri din Ungaria au multe de planificat, iar noi, ca buni aliați, îi vom ajuta să renunțe la petrolul și gazul rusesc”, a declarat Whitaker într-un interviu pentru Fox News.

Premierul Viktor Orbán a minimalizat constant importanța alternativelor, în special a conductei care trece prin Croația, invocând costuri mai mari și limitări de capacitate. Zagrebul, însă, a respins aceste afirmații, subliniind că infrastructura croată are capacitatea necesară pentru a aproviziona atât Ungaria, cât și Slovacia.

„Ungaria, spre deosebire de mulți dintre vecinii săi, nu a elaborat planuri și nu a făcut pași concreți pentru reducerea dependenței de petrolul rusesc. De aceea, vom continua să colaborăm cu Budapesta, dar și cu vecinii săi – Croația și alte state – pentru a-i ajuta să scape de această dependență”, a adăugat Whitaker.

Potrivit sursei, Washingtonul consideră că menținerea legăturilor energetice ale Ungariei cu Moscova subminează politica energetică comună a Uniunii Europene și sporește vulnerabilitatea regiunii în contextul războiului din Ucraina.