Vladimir Putin, mişcare de ultimă oră! A convocat Consiliul de Securitate al Rusiei: „Reuniunea nu este una obișnuită”

Președintele rus a convocat de urgență Consiliul de Securitate al Federației Ruse. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat informația, dar nu a dat detalii despre tema întâlnirii. El a spus doar că președintele rus va susține un discurs.

Vladimir Putin a convocat o reuniune neprogramată a Consiliului de Securitate al Federației Ruse, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de TASS. El a mai declarat că reuniunea este una extinsă, dar nu obișnuită. Peskov nu a menționat însă și care este tema întâlnirii.

Oficialul rus a mai menționat preşedintele Putin va susține un discurs în cadrul Consiliului Securităţii Rusiei și că este posibil ca unii membri ai forului să prezinte mai multe rapoarte. Peskov a mai declarat sursei citate că Vladimir Putin are programate astăzi câteva convorbiri telefonice internaţionale.

Purtătorul de cuvânt de la Moscova a mai declarat că tensiunile sunt în creștere odată cu avertismentele tot mai îngrijorătoare ale Statelor Unite cu privire la faptul că Rusia este gata să invadeze Ucraina rapid și fără să fie provocată, scrie The New York Times, citat de evz.ro.

Nimic despre întâlnirea Biden-Putin

Preşedintele american Joe Biden a acceptat să discute cu preşedintele rus Vladimir Putin despre situația tensionată din Ucraina în cadrul unui summit, transmite Bloomberg.

Informația a fost confirmată și de Casa Albă. Întâlnirea a fost propusă de preşedintele francez Emmanuel Macron, dar vine cu o condiție clară: Rusia să nu invadeze între timp Ucraina.

Rusia susține însă că o astfel de întânire ar fi prematură. „Există o înţelegere privind necesitatea de a continua dialogul la nivel de miniştri (de externe). A vorbi despre planuri concrete de organizare de summituri este prematur”, a declarat Dmitri Peskov, citat de AFP.

SUA, avertismente îngrijorătoare

Situația din Ucraina rămâne însă extrem de tensionată. Oficialii SUA susțin că o invazie a Rusiei ar putea avea loc în această săptămână. Mai mult Moscova ar urm să îi persecute pe opozanții săi din Ucraina.

„Avem informații credibile care indică că forțele ruse creează liste cu ucraineni care urmează să fie uciși sau trimiși în lagăre în urma unei ocupații militare“, se menționează în mesajul SUA, adresat Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, citat de AFP.

Americanii susțin că forțele ruse îi vor ataca pe cei care vor opune rezistență. „Avem, de asemenea, informații credibile că forțele ruse vor folosi probabil măsuri letale pentru a dispersa protestele pașnice sau pentru a contracara exercițiile pașnice de rezistență din partea populațiilor civile“, se mai arată în documentul menționat.

#atac #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina