Băncile rusești au importat în decembrie cinci miliarde de dolari cash

Agenţia rusă de rating ACRA estimează că băncile din Rusia au importat în decembrie bancnote străine în valoare de cinci miliarde de dolari, faţă de 2,65 miliarde cu un an în urmă, transmite luni Reuters.

Agenţia apreciază că este vorba de o măsură preventivă în caz că Moscova va fi supusă unor sancţiuni internaţionale, în contextul crizei ucrainene.

Importurile de cash ale Rusiei sunt în general mai ales sub formă de dolari, pe care mulţi ruşi îi preferă ca protecţie faţă de devalorizarea rublei sau faţă de creşterea inflaţiei – efecte probabile ale eventualelor sancţiuni, scrie Agerpres.

Valeri Piven, director în cadrul ACRA, a declarat agenţiei Reuters că din calculele bazate pe rapoartele tehnice depuse lunar de băncile comerciale la banca centrală a Rusiei reiese de asemenea că în noiembrie s-au importat bancnote în valoare de 2,1 miliarde de dolari.

Printre sancţiunile luate în considerare de SUA se numără şi interzicerea accesului băncilor ruse la tranzacţiile cu dolari şi reducerea capacităţii instituţiilor financiare respective de a-şi onora obligaţiile denominate în dolari, arată surse ale Reuters.

Piven a explicat că raportul dintre activele şi pasivele în valută ale băncilor comerciale sunt reglementate de banca centrală a Rusiei şi nu constituie în momentul de faţă un motiv de îngrijorare. Creşterea importurilor de numerar este mai degrabă legată de o posibilă creştere a cererii, a apreciat el.

Banca centrală a refuzat să comenteze. Conform datelor băncii, aproximativ jumătate din activele şi pasivele în valută ale Rusiei – 100 de miliarde, respectiv 70 de miliarde de dolari – sunt în monedă SUA, nivel în scădere de la 80% în 2002 şi 70% la începutul lui 2014.

Reuters reaminteşte că la sfârşitul lui 2014 s-au adus în Rusia 18 miliarde de dolari cash, în timp ce cursul rublei se prăbuşea după anexarea Crimeei. Acum, Moscova neagă că ar intenţiona să atace Ucraina, dar Occidentul este îngrijorat de această posibilitate.

Ministerul de finanţe de la Moscova şi cele mai mari bănci ruse – Sberbank, VTB, VEB şi Gazprombank – nominalizate luni de Reuters ca posibile ţinte ale sancţiunilor nu au răspuns solicitărilor agenţiei de a comenta.

Ministerul a comunicat săptămâna trecută că în cazul unor sancţiuni va asigura toate pasivele băncilor, inclusiv în valută, însă este posibil ca pieţele să devină temporar mai volatile.

După ce unii oficiali americani au menţionat pentru prima dată posibilitatea unor sancţiuni împotriva Rusiei acum câţiva ani, băncile ruse şi-au deschis conturi corespondente care le permit să îşi transfere unele altora dolari pe plan intern, cu condiţia să rămână cel puţin un creditor important neafectat de sancţiuni, arată surse ale agenţiei Reuters.

#banci rusesti #cash #miliarde de dolari #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.