Băncile rusești au importat în decembrie cinci miliarde de dolari cash

Agenţia rusă de rating ACRA estimează că băncile din Rusia au importat în decembrie bancnote străine în valoare de cinci miliarde de dolari, faţă de 2,65 miliarde cu un an în urmă, transmite luni Reuters.

Agenţia apreciază că este vorba de o măsură preventivă în caz că Moscova va fi supusă unor sancţiuni internaţionale, în contextul crizei ucrainene.

Importurile de cash ale Rusiei sunt în general mai ales sub formă de dolari, pe care mulţi ruşi îi preferă ca protecţie faţă de devalorizarea rublei sau faţă de creşterea inflaţiei – efecte probabile ale eventualelor sancţiuni, scrie Agerpres.

Valeri Piven, director în cadrul ACRA, a declarat agenţiei Reuters că din calculele bazate pe rapoartele tehnice depuse lunar de băncile comerciale la banca centrală a Rusiei reiese de asemenea că în noiembrie s-au importat bancnote în valoare de 2,1 miliarde de dolari.

Printre sancţiunile luate în considerare de SUA se numără şi interzicerea accesului băncilor ruse la tranzacţiile cu dolari şi reducerea capacităţii instituţiilor financiare respective de a-şi onora obligaţiile denominate în dolari, arată surse ale Reuters.

Piven a explicat că raportul dintre activele şi pasivele în valută ale băncilor comerciale sunt reglementate de banca centrală a Rusiei şi nu constituie în momentul de faţă un motiv de îngrijorare. Creşterea importurilor de numerar este mai degrabă legată de o posibilă creştere a cererii, a apreciat el.

Banca centrală a refuzat să comenteze. Conform datelor băncii, aproximativ jumătate din activele şi pasivele în valută ale Rusiei – 100 de miliarde, respectiv 70 de miliarde de dolari – sunt în monedă SUA, nivel în scădere de la 80% în 2002 şi 70% la începutul lui 2014.

Reuters reaminteşte că la sfârşitul lui 2014 s-au adus în Rusia 18 miliarde de dolari cash, în timp ce cursul rublei se prăbuşea după anexarea Crimeei. Acum, Moscova neagă că ar intenţiona să atace Ucraina, dar Occidentul este îngrijorat de această posibilitate.

Ministerul de finanţe de la Moscova şi cele mai mari bănci ruse – Sberbank, VTB, VEB şi Gazprombank – nominalizate luni de Reuters ca posibile ţinte ale sancţiunilor nu au răspuns solicitărilor agenţiei de a comenta.

Ministerul a comunicat săptămâna trecută că în cazul unor sancţiuni va asigura toate pasivele băncilor, inclusiv în valută, însă este posibil ca pieţele să devină temporar mai volatile.

După ce unii oficiali americani au menţionat pentru prima dată posibilitatea unor sancţiuni împotriva Rusiei acum câţiva ani, băncile ruse şi-au deschis conturi corespondente care le permit să îşi transfere unele altora dolari pe plan intern, cu condiţia să rămână cel puţin un creditor important neafectat de sancţiuni, arată surse ale agenţiei Reuters.

#banci rusesti #cash #miliarde de dolari #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populaţia Pământului ar putea atinge un maxim istoric de aproximativ 9 miliarde de locuitori. Estimările cercetătorilor

Cercetătorii din cadrul iniţiativei Earth4All pentru Fundaţia Global Challenges au declarat că, dacă lumea ar face un „salt uriaş” în ceea ce priveşte investiţiile în dezvoltarea economică, educaţie şi sănătate, populaţia globală ar putea atinge un vârf de 8,5 miliarde de oameni până în 2050.

Proiecţia a folosit un nou model pentru a explora două scenarii în acest secol, iar estimarea este semnificativ mai mică decât cele ale mai multor previziuni, inclusiv cele ale Naţiunilor Unite, potrivit Independent.

În primul scenariu, în care se aşteaptă ca lumea să continue să se dezvolte economic într-un mod similar cu cel din ultimii 50 de ani, cercetătorii estimează că populaţia globală ar putea atinge un vârf de 8,6 în 2050, înainte de a scădea la 7 miliarde în 2100.

În cel de-al doilea scenariu – numit de cercetători „Salt uriaş” – aceştia estimează că populaţia ar putea atinge un vârf de 8,5 miliarde de oameni în jurul anului 2040, urmând să scadă la aproximativ 6 miliarde de oameni până la sfârşitul secolului.

Aceştia spun că o investiţie fără precedent în reducerea sărăciei, în special în educaţie şi sănătate, precum şi în securitatea alimentară şi energetică, inegalitatea şi echitatea de gen, ar putea duce la acest scenariu.

„Principala problemă a omenirii este consumul de carbon de lux şi de biosferă, nu populaţia. Locurile în care populaţia creşte cel mai rapid au amprente de mediu extrem de mici per persoană, în comparaţie cu locurile care au atins vârful de populaţie cu multe decenii în urmă”, a declarat Jorgen Randers, un alt coautor.