Băncile rusești au importat în decembrie cinci miliarde de dolari cash

21 Feb. 2022, 17:13
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
21 Feb. 2022, 17:13 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Agenţia rusă de rating ACRA estimează că băncile din Rusia au importat în decembrie bancnote străine în valoare de cinci miliarde de dolari, faţă de 2,65 miliarde cu un an în urmă, transmite luni Reuters.

Agenţia apreciază că este vorba de o măsură preventivă în caz că Moscova va fi supusă unor sancţiuni internaţionale, în contextul crizei ucrainene.

Importurile de cash ale Rusiei sunt în general mai ales sub formă de dolari, pe care mulţi ruşi îi preferă ca protecţie faţă de devalorizarea rublei sau faţă de creşterea inflaţiei – efecte probabile ale eventualelor sancţiuni, scrie Agerpres.

Valeri Piven, director în cadrul ACRA, a declarat agenţiei Reuters că din calculele bazate pe rapoartele tehnice depuse lunar de băncile comerciale la banca centrală a Rusiei reiese de asemenea că în noiembrie s-au importat bancnote în valoare de 2,1 miliarde de dolari.

Printre sancţiunile luate în considerare de SUA se numără şi interzicerea accesului băncilor ruse la tranzacţiile cu dolari şi reducerea capacităţii instituţiilor financiare respective de a-şi onora obligaţiile denominate în dolari, arată surse ale Reuters.

Piven a explicat că raportul dintre activele şi pasivele în valută ale băncilor comerciale sunt reglementate de banca centrală a Rusiei şi nu constituie în momentul de faţă un motiv de îngrijorare. Creşterea importurilor de numerar este mai degrabă legată de o posibilă creştere a cererii, a apreciat el.

Banca centrală a refuzat să comenteze. Conform datelor băncii, aproximativ jumătate din activele şi pasivele în valută ale Rusiei – 100 de miliarde, respectiv 70 de miliarde de dolari – sunt în monedă SUA, nivel în scădere de la 80% în 2002 şi 70% la începutul lui 2014.

Reuters reaminteşte că la sfârşitul lui 2014 s-au adus în Rusia 18 miliarde de dolari cash, în timp ce cursul rublei se prăbuşea după anexarea Crimeei. Acum, Moscova neagă că ar intenţiona să atace Ucraina, dar Occidentul este îngrijorat de această posibilitate.

Ministerul de finanţe de la Moscova şi cele mai mari bănci ruse – Sberbank, VTB, VEB şi Gazprombank – nominalizate luni de Reuters ca posibile ţinte ale sancţiunilor nu au răspuns solicitărilor agenţiei de a comenta.

Ministerul a comunicat săptămâna trecută că în cazul unor sancţiuni va asigura toate pasivele băncilor, inclusiv în valută, însă este posibil ca pieţele să devină temporar mai volatile.

După ce unii oficiali americani au menţionat pentru prima dată posibilitatea unor sancţiuni împotriva Rusiei acum câţiva ani, băncile ruse şi-au deschis conturi corespondente care le permit să îşi transfere unele altora dolari pe plan intern, cu condiţia să rămână cel puţin un creditor important neafectat de sancţiuni, arată surse ale agenţiei Reuters.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.