Von der Leyen: Sancţiunile închid robinetul de război al lui Putin / Lavrov: Sancţiunile UE nu vor rămâne fără răspuns

UE încearcă să îngenuncheze regimul Putin prin sancţiuni dure aplicate Rusiei, în timp ce oficialii de la Moscova nu se declară impresionaţi.

„Uniunea noastră arată o unitate de scop care mă face mândră. Cu viteza fulgerului, Uniunea Europeană a adoptat trei valuri de sancţiuni grele împotriva sistemului financiar rus, a industriilor sale de înaltă tehnologie şi a elitei sale corupte. Acesta este cel mai mare pachet de sancţiuni din istoria Uniunii noastre, notează mediafax.ro.

Aceste sancţiuni vor avea un impact puternic asupra economiei ruse şi a Kremlinului. Deconectam marile bănci ruseşti de la reţeaua SWIFT. De asemenea, am interzis tranzacţiile băncii centrale ruse, singura instituţie financiară majoră din Rusia. Acest lucru paralizează miliarde de rezerve valutare, închidem robinetul războiului lui Putin”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său din cadrul plenului extraordinar al Parlamentului European de la Bruxelles.

Rusia a replicat la scurt timp. „Oficialii de la Bruxelles, care până de curând s-au prezentat drept un partener strategic al ţării noastre, acum intenţionează să provoace „daune maxime Rusiei, să-i distrugă economia şi să-i împiedice creşterea economică”. Acţiunile UE nu vor rămâne fără răspuns. Rusia va continua să-şi urmărească interesele naţionale vitale, indiferent de sancţiuni şi ameninţările acestora”, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

#sanctiuni #UE #Lavrov

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova înregistrează cel mai mare număr de studenți străini din istorie, însă autoritățile și universitățile nu exploatează pe deplin potențialul economic și educațional pe care îl oferă acest fenomen. Concluzia aparține expertului în politici economice Veaceslav Ioniță și a fost prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit analizei, în anul universitar 2025–2026, universitățile din Republica Moldova găzduiesc 6.423 de studenți străini, cu 667 mai mulți decât în anul precedent. Astfel, unul din zece studenți din țară provine din străinătate, iar ponderea acestora a crescut de la doar 1,3% în 2010 la 10,2% în 2026.

„Studenții străini sunt un fenomen care merită luat în considerare și reprezintă o oportunitate pe care Republica Moldova încă nu o explorează la maximum”, afirmă Veaceslav Ioniță.

Cei mai mulți studenți străini provin din România, care reprezintă 56,4% din total. Urmează India (19%), Ucraina (8,6%), Turcia (6,9%), Israel (6,7%), Federația Rusă (1,2%) și Azerbaidjan (1,1%).

Expertul susține că atragerea studenților internaționali poate deveni un motor de dezvoltare pentru universități și economie. În opinia sa, Republica Moldova ar trebui să profite de interesul tot mai mare al tinerilor din România pentru studiile în limba română, să extindă programele de învățare a limbii române pentru studenții străini și să valorifice mai eficient oportunitatea creată de războiul din Ucraina pentru atragerea studenților ucraineni.

Totodată, analiza arată că Republica Moldova a pierdut în ultimii ani aproximativ 3.500 de studenți străini, pe fondul reducerii numărului de tineri veniți din Israel, Siria, Iordania, Ucraina, Turcia, Federația Rusă, India, Italia, Sudan și Statele Unite. Numărul studenților din Israel, de exemplu, s-a diminuat de la peste 2.000 la doar 431.

Veaceslav Ioniță consideră că Ministerul Educației, Ministerul Economiei și conducerile universităților trebuie să intensifice eforturile pentru promovarea internațională a instituțiilor de învățământ superior.

„Ei pot deveni o salvare pentru universitățile noastre și contribuie la creșterea calității studiilor și a capacității instituțiilor de a produce cunoaștere și cercetare”, a declarat expertul.

Analiza relevă și o schimbare importantă în evoluția sistemului universitar. Dacă în anul universitar 2006–2007 Republica Moldova avea aproximativ 128.000 de studenți, în prezent numărul acestora s-a redus la 62.900. Totuși, în ultimii doi ani tendința s-a inversat: numărul studenților moldoveni a crescut cu 2.400 în 2024–2025 și cu încă 4.000 în 2025–2026, cea mai mare creștere din ultimele două decenii. Aproximativ 20% din această evoluție se datorează majorării numărului de studenți străini.

În același timp, reducerea populației universitare din ultimii 20 de ani a dus și la diminuarea numărului de cadre didactice, de la 6.571 la 3.601, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 45%.

Potrivit lui Ioniță, dezvoltarea învățământului superior trebuie privită și ca o oportunitate economică. Exportul serviciilor educaționale a ajuns în trimestrul al doilea al acestui an la 138,1 milioane de dolari în valoare anualizată, ceea ce confirmă că educația poate deveni o sursă importantă de venit pentru economia Republicii Moldova.