(VIDEO) Putin și-ar fi ascuns familia într-un buncăr de lux. Îi va proteja în caz de război nuclear

01 Mart. 2022, 16:56
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
01 Mart. 2022, 16:56 // Actual //  MD Bani

Potrivit profesorului rus, Valery Solovey, în vârstă de 61 de ani, care a declarat anterior că Putin ar suferi de o boală necunoscută, în ultimele zile, președintele rus și-ar fi ascuns familia într-un buncăr de lux, conceput pentru protecție în caz de război nuclear.

Conform unui articol publicat de Daily Mail, este vorba de un întreg „oraș subteran” siberian situat în munții Altai. Acesta este dotat cu tehnologii de ultimă generație. Din spusele politologului Valery Solovey, buncărul a fost proiectat pentru protecție în caz de război nuclear.

„În weekend, familia președintelui Putin a fost evacuată într-un buncăr special pregătit în caz de război nuclear”, a spus profesorul într-un videoclip.

La Moscova, Solovey este considerat un teoretician al conspirației și minciunilor. Chiar săptămâna trecută a fost interogat timp de șapte ore de autoritățile ruse din cauza acuzațiilor pe care le-a făcut despre starea medicală și psihică a lui Putin pe un site Telegram pe care îl operează.

Casa lui a fost, de asemenea, percheziționată și au fost confiscate mai multe obiecte electronice. Solovey a fost ulterior eliberat, dar cazul nu este închis.

Profesorul nu a concretizat despre care membri ai familiei este vorba.

Putin are două fiice adulte, Maria Vorontsova, 36 de ani, genetician, și Katerina Tikhonova, 35 de ani, dansatoare devenită matematiciană.

De asemenea, se spune că are o fiică pe nume Luiza Rozova, o moștenitoare de 18 ani, cunoscută și sub numele de Elizaveta Krivonogikh, dintr-o relație anterioară cu Svetlana Krivonogikh, care a devenit multimilionară, în vârstă de 45 de ani, acum co-proprietar al unei mari bănci rusești. .

Zvonuri neconfirmate negate de Kremlin spun că el are și copii cu Kabaeva.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!