Xi Jinping îl pune pe Putin în așteptare: Un proiect crucial dintre Rusia și China nu a primit undă verde

27 Mai 2023, 06:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Mai 2023, 06:26 // Actual //  bani.md

Relațiile ”fără limite” dintre Rusia și China nu par să fie puse în practică așa cum ar vrea Moscova. Astfel, după vizita la Beijing a prim-ministrului Mihail Mișustin, Xi Jinping îl pune în așteptare pe Vladimir Putin, în legătură cu un proiect de mare importanță dintre cele două țări: conducta de gaze ”Power of Siberia 2”, care ar trebuie să lege Rusia de China, prin Mongolia.

Prim-ministrul Rusiei a părăsit China săptămâna aceasta fără o recompensă pe care Moscova o așteaptă de mult: un angajament clar din partea Beijingului pentru Power of Siberia 2, un mare proiect de gazoduct pentru a transfera fluxurile de energie spre Asia, potrivit Financial Times.
Conceput cu mai bine de un deceniu în urmă pentru a ajuta Rusia „să se întoarcă spre est”, conducta prin Mongolia până în China a fost o modalitate de a diversifica vânzările de gaze, de a spori veniturile și de a oferi Kremlinului mai multă putere diplomatică. Acest proiect, denumit pentru prima dată „Altai” după regiunea muntoasă din sudul Siberiei, a căpătat o nouă urgență de la invazia Ucrainei, Moscova căutând noi debușeuri pentru gazul care a ajuns în Europa înainte ca sancțiunile să fie puse în practică.

Problema pentru Moscova este că Beijingul – un partener economic crucial de la invazia pe scară largă a Ucrainei – nu pare să se grăbească să se angajeze. Este o reticență despre care analiștii spun că arată cât de slabă a devenit puterea de negociere a Moscovei în timpul războiului atunci când are de-a face cu vecinul său mai puternic.

Conducta Power of Siberia 2 este proiectată a avea o capacitate de 50 de miliarde de metri cubi și ar trebui începută în anul 2024 și pusă în funcțiune după anul 2030. O altă conductă rusă, Puterea Siberiei 1, a fost lansată în 2019 și se așteaptă să-și atingă capacitatea maximă de 38 de miliarde de metri cubi pe an până în 2024. Deocamdată în 2022, a transportat din Rusia spre China doar 16 miliarde de metri cubi.

PS-2, în schimb, urmărește să aprovizioneze China cu gaz din nord-estul peninsulei Yamal, care a deservit istoric piața europeană prin mai multe conducte, inclusiv Nord Stream, ale cărui livrări au încetat să mai circule în disputele cu UE chiar înainte de a fi sabotat în 2022.

Discuțiile chino-ruse asupra conductei s-au intensificat în lunile dinaintea războiului. Dar de atunci, în timp ce Rusia și-a subliniat în mod repetat disponibilitatea de a lansa PS-2, Beijingul a rămas în mod evident tăcut. În timpul vizitei la Kremlin în martie 2023, Xi a ocolit PS-2. În timp ce Putin a vorbit despre plan ca și cum ar fi o înțelegere încheiată, Xi îl ține în șah pe președintele rus.

China se bazează pe Rusia pentru puțin peste 5% din aprovizionarea cu gaz. Împreună cu creșterile planificate ale aprovizionării prin rutele existente din Rusia, acordul privind PS-2 ar crește această pondere la aproximativ 20% până la începutul anilor 2030.

Pentru Rusia, construcția PS-2 este singura modalitate de a compensa cel puțin o parte din piața UE pe care a pierdut-o. Această piață a reprezentat cea mai mare parte a gazului produs din peninsula Yamal.
La un summit cu țările din Asia Centrală, săptămâna trecută, Xi a susținut construcția așa-numitei conducte de linie D, care ar fi a patra din regiune a Chinei care aduce gaze din Turkmenistan.

Aproximativ 35 de miliarde de metri cubi de gaz au fost exportate în China prin trei conducte din Turkmenistan anul trecut. Aceasta se compară cu 16 bcm trimise de Rusia prin Power of Siberia 1.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Feb. 2026, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Feb. 2026, 16:19 // Actual //  Grîu Tatiana

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!