Xi Jinping îl pune pe Putin în așteptare: Un proiect crucial dintre Rusia și China nu a primit undă verde

27 Mai 2023, 06:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Mai 2023, 06:26 // Actual //  bani.md

Relațiile ”fără limite” dintre Rusia și China nu par să fie puse în practică așa cum ar vrea Moscova. Astfel, după vizita la Beijing a prim-ministrului Mihail Mișustin, Xi Jinping îl pune în așteptare pe Vladimir Putin, în legătură cu un proiect de mare importanță dintre cele două țări: conducta de gaze ”Power of Siberia 2”, care ar trebuie să lege Rusia de China, prin Mongolia.

Prim-ministrul Rusiei a părăsit China săptămâna aceasta fără o recompensă pe care Moscova o așteaptă de mult: un angajament clar din partea Beijingului pentru Power of Siberia 2, un mare proiect de gazoduct pentru a transfera fluxurile de energie spre Asia, potrivit Financial Times.
Conceput cu mai bine de un deceniu în urmă pentru a ajuta Rusia „să se întoarcă spre est”, conducta prin Mongolia până în China a fost o modalitate de a diversifica vânzările de gaze, de a spori veniturile și de a oferi Kremlinului mai multă putere diplomatică. Acest proiect, denumit pentru prima dată „Altai” după regiunea muntoasă din sudul Siberiei, a căpătat o nouă urgență de la invazia Ucrainei, Moscova căutând noi debușeuri pentru gazul care a ajuns în Europa înainte ca sancțiunile să fie puse în practică.

Problema pentru Moscova este că Beijingul – un partener economic crucial de la invazia pe scară largă a Ucrainei – nu pare să se grăbească să se angajeze. Este o reticență despre care analiștii spun că arată cât de slabă a devenit puterea de negociere a Moscovei în timpul războiului atunci când are de-a face cu vecinul său mai puternic.

Conducta Power of Siberia 2 este proiectată a avea o capacitate de 50 de miliarde de metri cubi și ar trebui începută în anul 2024 și pusă în funcțiune după anul 2030. O altă conductă rusă, Puterea Siberiei 1, a fost lansată în 2019 și se așteaptă să-și atingă capacitatea maximă de 38 de miliarde de metri cubi pe an până în 2024. Deocamdată în 2022, a transportat din Rusia spre China doar 16 miliarde de metri cubi.

PS-2, în schimb, urmărește să aprovizioneze China cu gaz din nord-estul peninsulei Yamal, care a deservit istoric piața europeană prin mai multe conducte, inclusiv Nord Stream, ale cărui livrări au încetat să mai circule în disputele cu UE chiar înainte de a fi sabotat în 2022.

Discuțiile chino-ruse asupra conductei s-au intensificat în lunile dinaintea războiului. Dar de atunci, în timp ce Rusia și-a subliniat în mod repetat disponibilitatea de a lansa PS-2, Beijingul a rămas în mod evident tăcut. În timpul vizitei la Kremlin în martie 2023, Xi a ocolit PS-2. În timp ce Putin a vorbit despre plan ca și cum ar fi o înțelegere încheiată, Xi îl ține în șah pe președintele rus.

China se bazează pe Rusia pentru puțin peste 5% din aprovizionarea cu gaz. Împreună cu creșterile planificate ale aprovizionării prin rutele existente din Rusia, acordul privind PS-2 ar crește această pondere la aproximativ 20% până la începutul anilor 2030.

Pentru Rusia, construcția PS-2 este singura modalitate de a compensa cel puțin o parte din piața UE pe care a pierdut-o. Această piață a reprezentat cea mai mare parte a gazului produs din peninsula Yamal.
La un summit cu țările din Asia Centrală, săptămâna trecută, Xi a susținut construcția așa-numitei conducte de linie D, care ar fi a patra din regiune a Chinei care aduce gaze din Turkmenistan.

Aproximativ 35 de miliarde de metri cubi de gaz au fost exportate în China prin trei conducte din Turkmenistan anul trecut. Aceasta se compară cu 16 bcm trimise de Rusia prin Power of Siberia 1.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

15 Feb. 2026, 11:17
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Feb. 2026, 11:17 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Creșterea prețului aurului a majorat puternic valoarea rezervelor deținute de băncile centrale, iar la o cotație de 5.500 de dolari pe uncie Statele Unite dețin aur evaluat la peste 1,4 trilioane de dolari cu mult înaintea oricărei alte țări, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist.

Metalul prețios și-a dublat valoarea de la începutul anului 2025, iar numai în prima lună din 2026 a mai urcat cu încă 27%. Pe fondul volatilității valutare și al slăbirii dolarului, cererea de active de refugiu a împins cotațiile la maxime istorice, sporind automat valoarea bilanțieră a rezervelor fără ca băncile centrale să cumpere aur suplimentar.

Statele Unite rămân cel mai mare deținător oficial de aur din lume, cu 8.133,5 tone. La prețul de 5.500 de dolari pe uncie, aceste rezerve valorează aproximativ 1,44 trilioane de dolari, plasând Washingtonul la mare distanță de Germania, ocupanta locului doi, ale cărei rezerve sunt evaluate la circa 592 miliarde de dolari.

Pe următoarele poziții se situează Italia, cu aproximativ 434 miliarde de dolari, și Franța, cu 431 miliarde de dolari, ambele având peste 2.400 de tone de aur fiecare. Rusia și China se mențin și ele în top, cu rezerve de peste 2.300 de tone fiecare, evaluate la peste 400 miliarde de dolari.

Elveția se remarcă prin rezerve de circa 1.040 de tone, evaluate la aproximativ 184 miliarde de dolari, consolidându-și reputația de centru financiar prudent. În topul deținătorilor importanți mai figurează India, Japonia, Turcia și Țările de Jos.

Analiza arată că avansul aurului este alimentat de cererea puternică pentru active sigure, pe fondul incertitudinilor globale. Pentru băncile centrale, scumpirea metalului prețios întărește poziția rezervelor fără costuri suplimentare.

În ultimii ani, Rusia și China au majorat constant achizițiile de aur, strategia fiind interpretată drept o încercare de diversificare față de activele denominate în dolari. Creșterea accelerată a prețului aurului amplifică acum efectul acestor acumulări și redesenează ierarhia globală a rezervelor oficiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!