Xi Jinping îl pune pe Putin în așteptare: Un proiect crucial dintre Rusia și China nu a primit undă verde

27 Mai 2023, 06:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Mai 2023, 06:26 // Actual //  bani.md

Relațiile ”fără limite” dintre Rusia și China nu par să fie puse în practică așa cum ar vrea Moscova. Astfel, după vizita la Beijing a prim-ministrului Mihail Mișustin, Xi Jinping îl pune în așteptare pe Vladimir Putin, în legătură cu un proiect de mare importanță dintre cele două țări: conducta de gaze ”Power of Siberia 2”, care ar trebuie să lege Rusia de China, prin Mongolia.

Prim-ministrul Rusiei a părăsit China săptămâna aceasta fără o recompensă pe care Moscova o așteaptă de mult: un angajament clar din partea Beijingului pentru Power of Siberia 2, un mare proiect de gazoduct pentru a transfera fluxurile de energie spre Asia, potrivit Financial Times.
Conceput cu mai bine de un deceniu în urmă pentru a ajuta Rusia „să se întoarcă spre est”, conducta prin Mongolia până în China a fost o modalitate de a diversifica vânzările de gaze, de a spori veniturile și de a oferi Kremlinului mai multă putere diplomatică. Acest proiect, denumit pentru prima dată „Altai” după regiunea muntoasă din sudul Siberiei, a căpătat o nouă urgență de la invazia Ucrainei, Moscova căutând noi debușeuri pentru gazul care a ajuns în Europa înainte ca sancțiunile să fie puse în practică.

Problema pentru Moscova este că Beijingul – un partener economic crucial de la invazia pe scară largă a Ucrainei – nu pare să se grăbească să se angajeze. Este o reticență despre care analiștii spun că arată cât de slabă a devenit puterea de negociere a Moscovei în timpul războiului atunci când are de-a face cu vecinul său mai puternic.

Conducta Power of Siberia 2 este proiectată a avea o capacitate de 50 de miliarde de metri cubi și ar trebui începută în anul 2024 și pusă în funcțiune după anul 2030. O altă conductă rusă, Puterea Siberiei 1, a fost lansată în 2019 și se așteaptă să-și atingă capacitatea maximă de 38 de miliarde de metri cubi pe an până în 2024. Deocamdată în 2022, a transportat din Rusia spre China doar 16 miliarde de metri cubi.

PS-2, în schimb, urmărește să aprovizioneze China cu gaz din nord-estul peninsulei Yamal, care a deservit istoric piața europeană prin mai multe conducte, inclusiv Nord Stream, ale cărui livrări au încetat să mai circule în disputele cu UE chiar înainte de a fi sabotat în 2022.

Discuțiile chino-ruse asupra conductei s-au intensificat în lunile dinaintea războiului. Dar de atunci, în timp ce Rusia și-a subliniat în mod repetat disponibilitatea de a lansa PS-2, Beijingul a rămas în mod evident tăcut. În timpul vizitei la Kremlin în martie 2023, Xi a ocolit PS-2. În timp ce Putin a vorbit despre plan ca și cum ar fi o înțelegere încheiată, Xi îl ține în șah pe președintele rus.

China se bazează pe Rusia pentru puțin peste 5% din aprovizionarea cu gaz. Împreună cu creșterile planificate ale aprovizionării prin rutele existente din Rusia, acordul privind PS-2 ar crește această pondere la aproximativ 20% până la începutul anilor 2030.

Pentru Rusia, construcția PS-2 este singura modalitate de a compensa cel puțin o parte din piața UE pe care a pierdut-o. Această piață a reprezentat cea mai mare parte a gazului produs din peninsula Yamal.
La un summit cu țările din Asia Centrală, săptămâna trecută, Xi a susținut construcția așa-numitei conducte de linie D, care ar fi a patra din regiune a Chinei care aduce gaze din Turkmenistan.

Aproximativ 35 de miliarde de metri cubi de gaz au fost exportate în China prin trei conducte din Turkmenistan anul trecut. Aceasta se compară cu 16 bcm trimise de Rusia prin Power of Siberia 1.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

31 Mart. 2026, 17:50
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
31 Mart. 2026, 17:50 // Actual //  Ursu Victor

Fosta ministră a Finanțelor, Natalia Gavrilița, a declarat venituri de peste 2 milioane de lei în 2025, însă structura acestora evidențiază o dependență majoră de indemnizații și venituri externe, potrivit declarației de avere .

Cea mai mare parte a veniturilor provine din indemnizația obținută de la Banca Națională a Moldovei, unde aceasta este membră a Consiliului de supraveghere, în valoare de peste 1,37 milioane de lei. La aceasta se adaugă salariul de circa 285 de mii de lei de la organizația „Parteneriate pentru Noua Economie”.

Totodată, Gavrilița a încasat peste 48.000 de euro dintr-o bursă oferită de Robert Bosch Stiftung, dar și onorarii de câteva mii de euro de la instituții internaționale precum NATO Defense College sau alte organizații.

În același timp, fosta ministră a declarat venituri din chirii de circa 3.800 de euro și dobânzi modeste din conturi bancare din Republica Moldova, Marea Britanie și Germania.

La capitolul bunuri, Gavrilița deține un apartament de circa 52 metri pătrați, achiziționat anterior, și un automobil Lexus RX 350 din 2009, estimat la 17.000 de euro. În același timp, aceasta locuiește în casa părinților, în baza unui drept de abitație.

Declarația arată și disponibilități financiare în mai multe conturi bancare, atât în țară, cât și peste hotare, inclusiv în lei, euro, dolari și lire sterline, însă fără investiții majore în acțiuni sau afaceri.

Un detaliu relevant este și nivelul cheltuielilor declarate în străinătate, inclusiv peste 24.000 de euro pentru chiria unui apartament în Berlin și peste 12.000 de euro pentru studii.