Elon Musk avertizează lumea: Civilizația se prăbușește din cauza unei super inteligențe

Elon Musk, proprietarul Tesla, Space X și Twitter, care a vorbit la reuniunea anuală al Wall Street Journal CEO Summit de la londra, a făcut câteva prognoze fatale referitoare la viitorul lumii. El a prezis că se va produce o cursă a înarmărilor cu ajutorul inteligenței artificiale și un ”război cu drone”, pe măsură ce civilizația noastră ”se prăbușește”.

Musk, crede că țările avansate vor apela la inteligența artificială pentru a-și spori capacitatea de înarmare, înainte de a dezvolta alte lucruri, cu această tehnologie avansată, potrivit Express.

Elon Musk a dezvăluit că se așteaptă ca inteligența artificială (IA) să fie folosită de guvernele din întreaga lume pentru a dezvolta arme înainte de orice altceva.

El a prezis că acest lucru va declanșa o cursă a înarmărilor cu IA între țările „avansate”. Și a sugerat că vor exista „războaie cu drone”, pe măsură ce civilizația așa cum o știm noi „se prăbușește”.

În deschiderea evenimentului, într-un interviu cu Thorold Barke de la WSJ, Musk a spus: „Cred că, în general, operăm cu o mare parte din presupunerea că civilizația este robustă și nimic nu poate fi doborât – un sentiment care a fost comun de-a lungul istoriei printre imperii, cu puțin timp înainte să se prăbușească. Există puține vibrații ale imperiului în faza târzie acum.”

Când a fost întrebat dacă IA avansează sfârșitul unui imperiu, el a răspuns: „Cred că o face. Nu cred că IA este necesar pentru nimic din ceea ce facem. Există riscul ca, pe măsură ce AI fie se îmbunătățește, fie să elimine, fie să constrângă creșterea umanității.”

El a continuat: „Există un element de super-inteligență care este foarte mult o sabie cu două tăișuri. Dacă ai un geniu care îți poate oferi orice, asta reprezintă un pericol”.

„Bănuiesc că primele utilizări guvernamentale ale inteligenței artificiale sunt armele. Așa că doar a avea arme mai avansate pe câmpul de luptă care pot reacționa mai repede decât ar putea orice om, asta este cu adevărat lucrul de care este capabilă IA.

„Orice războaie viitoare între țări avansate sau cel puțin țări cu capacitate de drone vor fi în mare măsură războaiele cu drone”.
Când a fost întrebat cât de mare va fi schimbarea în viitoarele alegeri din SUA în 2024, el a răspuns: „Cred că este ceva la care trebuie să fim atenți pentru a minimiza impactul manipulării IA.

„Cu siguranță luăm asta în serios la Twitter și cred că punem toate protecțiile pentru a detecta manipularea pe scară largă a sistemului.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#civilizatie #avertisment #Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La începutul anilor 1990, odată cu încheierea Războiului Rece, ţările europene au profitat de aşa-numitele dividende al păcii(beneficiile economice ale reducerii bugetelor pentru apărare – n.r). Acestea au redus bugetele de apărare şi au casat sau au vândut cantităţi mari de echipamente, convinse că un război terestru major pe continent nu mai reprezenta un scenariu plauzibil. Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina la începutul anului 2022 a pus capăt acestei iluzii, scrie Bloomberg

Acum, guvernele din întreaga Europă s-au angajat să crească semnificativ cheltuielile militare pentru a se pregăti pentru tipul de conflict prelungit şi de mare intensitate pe care îl duce Ucraina. Cu toate acestea, rezultatele au fost inegale, ridicând întrebarea dacă şi când va fi Europa pregătită pentru viitoarele provocări de securitate.

În 1989, cheltuielile militare ale membrilor NATO au depăşit în medie 4% din PIB, deoarece statele membre au căutat să menţină şi să consolideze propriile linii de apărare pentru a fi gata în eventualitatea unui război deschis de URSS şi aliaţii săi.

După prăbuşirea URSS, guvernele s-au grăbit să profite de relaxarea tensiunilor dintre superputeri. Acestea au redus cheltuielile pentru apărare, redirecţionând resursele către domenii mai productive şi mai populare, cum ar fi asistenţa medicală şi socială.

Tancurile, artileria şi alte tipuri de armament greu au fost casate sau vândute. Această tendinţă s-a accelerat după atacurile din 11 septembrie 2001 asupra SUA, deoarece forţele concepute pentru războiul terestru au fost reconfigurate în unităţi mobile, mai puţin înarmate, pentru misiuni de combatere a terorismului în întreaga lume.

Până în 2014, membrii europeni ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord au alocat în medie 1,4% din PIB pentru apărare. Germania avea mai puţin de 1.000 de tancuri şi vehicule de luptă de infanterie combinate, faţă de 7.000 (numai în Germania de Vest) în timpul Războiului Rece.

În cazul SUA, marele câştigător al Războiului Rece, beneficiile economice au fost de scurtă durată. Cheltuielile pentru apărare au scăzut de la 6% din PIB în 1989 la un minim de 3% în 2001, dar au inversat cursul după ce atacurile din 11 septembrie au precipitat războaiele americane majore din Afganistan şi Irak. Aceste angajamente au dus la o creştere a cheltuielilor până la 5% din PIB în 2010, înainte de a se stabiliza la aproximativ 3,5% în ultimii ani.

Scăderea cheltuielilor pentru apărare în rândul membrilor europeni ai NATO a început să se inverseze în 2014, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea. În acel an, alianţa a stabilit un termen limită de 2024 pentru ca membrii să atingă un obiectiv de cheltuieli de 2%, ignorat anterior. Puţini erau pe cale să reuşească acest lucru în momentul în care invazia în toată regula a Ucrainei a schimbat radical percepţiile cu privire la cât de multă apărare are nevoie Europa.

Mulţi oficiali europeni şi americani consideră că preşedintele rus Vladimir Putin este hotărât să subordoneze naţiuni care au făcut parte cândva din Uniunea Sovietică. La doar câteva luni după începerea războiului, NATO a adoptat o strategie actualizată care a identificat Rusia ca fiind „cea mai semnificativă şi directă ameninţare a alianţei”. Versiunea anterioară, din 2010, viza un „parteneriat strategic” cu Rusia.

Unele guverne au ajuns să reexamineze doctrinele de apărare care definesc tipurile de războaie pentru care continentul ar trebui să se pregătească. Cei mai mulţi analizează – într-o măsură mai mare sau mai mică – cum să refacă stocurile de tancuri, sisteme antitanc şi antiaeriene, rachete ghidate de precizie, baterii de artilerie şi muniţie, precum şi dronele care s-au dovedit esenţiale în războiul din Ucraina. Compania de consultanţă McKinsey & Co a estimat că, fără război, cheltuielile europene pentru apărare din 2021 până în 2026 ar fi crescut cu 14%, iar conflictul va împinge această creştere la cel puţin 53%, de la 296 miliarde de euro (317 miliarde de dolari) la 453 miliarde de euro, conform estimărilor sale.

Decizia Germaniei în contexul războiului a fost poate cea mai spectaculoasă. Dintre statele NATO, cea mai mare economie a Europei a alocat una dintre cele mai mici părţi din PIB pentru apărare. Dar, la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, cancelarul Olaf Scholz a anunţat o creştere de 100 de miliarde de euro a cheltuielilor militare. Franţa şi-a majorat cu o treime alocarea bugetară pe şase ani pentru apărare.

Polonia a întocmit o listă de cumpărături care include sute de lansatoare de rachete HIMARS, care au avut un impact semnificativ în Ucraina, precum şi de trei ori mai multe tancuri decât au Franţa şi Marea Britanie împreună şi de şase ori mai multe piese de artilerie autopropulsate decât posedă Germania.

Dacă guvernele vor fi capabile să plătească pentru modernizările ambiţioase în domeniul apărării rămâne o întrebare deschisă. Apelurile pentru mai multe cheltuieli vin într-o perioadă de inflaţie ridicată şi de cerere mare de creşteri salariale în sectorul public, precum şi de subvenţii şi investiţii necesare pentru a îndeplini obiectivele de combatere a schimbărilor climatice. În plus, costul reconstrucţiei Ucrainei, în cele din urmă, va fi ridicat, acesta fiind estimat la câtva sute de miliarde de euro.