Zboruri anulate pe un important aeroport din Europa din cauza grevelor. Cât timp nu va decola niciun avion

Sindicatul Verdi din Germania a convocat luni, 24 aprilie, o grevă de o zi a personalului de securitate aeriană ca parte a unei dispute salariale în curs, relatează Reuters.

La grevă participă personalul de securitate aeriană de pe aeroportul din Berlin.
Greva urmează să înceapă luni, la ora locală 3:30 a.m. (0130 GMT), şi se va încheia la miezul nopţii (22:00 GMT), a spus sindicatul.
Toate plecările pasagerilor din ziua respectivă au fost anulate.

Germania, cea mai mare economie a Europei, s-a confruntat în acest an cu unele dintre cele mai perturbatoare greve din ultimele decenii, în timp ce sindicatele fac presiuni pentru salarii mai mari pentru a compensa creşterea costului vieţii.

Acţiunea planificată urmează grevelor de la alte patru aeroporturi germane – Duesseldorf, Hamburg, Köln-Bonn şi Stuttgart, organizate joi şi vineri, când au fost anulate peste 700 de plecări.

”Din cauza grevelor de avertizare ale personalului de securitate, nicio plecare a zborurilor de pasageri nu va fi posibilă luni, 24 aprilie”, au transmis reprezentanții aeroportului din Berlin Brandenburg într-un comunicat, adăugând că şi sosirile ar putea fi, de asemenea, afectate.

Sindicatul a negociat cu asociaţia pentru securitatea aviaţiei BDLS în vederea creşterii salariilor pentru schimburile de noapte, de weekend şi de sărbătorile legale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#greva #Aeroport #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.