Zeci de companii europene continuă să facă afaceri cu firme care aprovizionează armata Rusiei

Zeci de companii cu sediul în Europa au continuat să facă afaceri cu firme rusești care aprovizionează armata Moscovei cu bunuri și echipamente critice, în timp ce aceasta duce un război împotriva Ucrainei, potrivit unui raport publicat miercuri de publicația de investigații The Insider.

Publicația citată de The Moscow Times a descoperit că 25 de companii din Germania, Franța, Elveția, Ungaria, Slovacia, Italia, Estonia, Lituania, Austria și Polonia au onorat comenzi cu diverse companii cunoscute ca având legături cu forțele armate ruse.
Printre articolele vândute de companiile europene se numărau microcipuri pentru rachete, fibre optice pentru dispozitive de vedere pe timp de noapte, cizme tactice, veste antiglonț, componente pentru motoare de nave de război și multe altele.

Un exemplu evidențiat în investigația The Insider este Stan LLC, cu sediul la Moscova, un dezvoltator de mașini-unelte care face parte din conglomeratul de stat din domeniul apărării Rostec.

De la începutul războiului, Stan LLC a primit echipamente tehnice de la compania germană Vansped Logistics, în ciuda sancțiunilor impuse Rostec, potrivit bazei de date ImportGenius.

Un alt caz a implicat compania Donobuv, cu sediul în Rostov, care afirmă public pe site-ul său că furnizează Ministerului rus al Apărării cizme tactice. După cum a constatat The Insider, vara trecută, Donobuv a importat pentru produsele sale lipici și piele de încălțăminte din Germania, precum și tălpi italiene.

Raportul indică faptul că toate companiile cu sediul în Europa care au făcut obiectul studiului s-au angajat în afaceri cu contractori militari ruși de la începutul războiului din Ucraina.

Cu toate acestea, nu este clar dacă aceste companii sunt implicate în prezent în astfel de tranzacții – ancheta prezintă documente care arată comenzi făcute doar anul trecut.
Constatările raportului ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea sancțiunilor occidentale și la capacitatea acestora de a restricționa fluxul de aprovizionare a armatei ruse, în timp ce războiul de aproape 15 luni din Ucraina se prelungește.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#occident #companii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.