Zgomot informațional - reacția lui Ceban despre discuțiile de pregătire pentru sezonul rece și furnizarea gazelor

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a venit cu o declarație oficială pe fondul discuțiilor publice legate de pregătirea pentru sezonul rece și asigurarea furnizării gazelor naturale. Într-o postare pe rețelele sociale, acesta a subliniat că este esențial ca tema gazelor naturale să fie abordată cu calm și responsabilitate, fără scandaluri inutile sau politizare.

Ceban a accentuat că populația trebuie să fie bine informată și asigurată că există soluții pentru orice scenariu. Potrivit lui, Moldovagaz are planuri bine puse la punct, iar toate riscurile au fost analizate în detaliu. Președintele companiei a adăugat că are încredere că Guvernul Republicii Moldova a calculat toate riscurile și este pregătit să intervină dacă va fi necesar.

De asemenea, Vadim Ceban a reiterat că toți specialiștii din cadrul Moldovagaz și din întreprinderile responsabile de furnizarea, transportul și distribuția gazelor naturale sunt implicați activ în planul anti-criză și pregătiți să intervină prompt pentru a proteja interesele consumatorilor.

„Acum este absolut necesar să ne consolidăm eforturile pentru a depăși situația. Vă asigur că toți colegii mei sunt pregătiți să soluționeze orice problemă la timp”, a declarat Ceban.

Reacția lui Ceban vine după ce membrul Consiliulu de Observatori de la Moldovagaz, Sergiu Tofilat a declarat că: „Moldovagaz a eşuat cu achiziţia gazului vara, când preţul era mai mic. Iar acum îl cumpără la preţuri mult mai scumpe şi cere majorarea tarifului. Cum se primeşte, voi acum puteţi cumpăra gaz, dar vara n-aţi putut?! Asta se numeşte ori incompetenţă, ori rea voinţă. De ce noi trebuie să plătim pentru greşelile voastre”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Ceban #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.