Zile negre pentru fugarul Șor! Dragalin promite să-l bage la răcoare și să-l lase fără bunurile furate

25 Oct. 2022, 09:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Oct. 2022, 09:30 // Actual //  bani.md

Curtea de Apel ar urma să se pronunțe în cazul Șor. Or, în urma deciziei autoritățile vor cere extrădarea lui Ilan Șor, acuzat de delapidarea sistemului bancar, dar și vor aplica sechestru pe averea acestuia, potrivit declarației Veronică Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție.

„Cred ca asta va fi sentința finala, iar ce urmează mai departe, în primul rând daca este o sentințăa de condamnare noi o sa solicitam confiscarea bunurilor și în al doilea rând extrădarea domnului Șor. Noi în general avem sechestre puse pe bunuri care aparțin domnului Șor și urmează daca avem o sentință să luam toate măsurile”, a explicat Dragalin în cadrul emisiunii „În Profunzime”.

Întrebată, dacă Israelul refuză să-l extrădeze, Dragalin susține că: „dacă asta va fi decizia Israelului, noi nu știu dacă o sa putem schimba ceva, dar ne vom ocupa cu confiscarea banilor. Daca noi vom reuși să confiscăm sume mari mari de bani, cetățenii noștri o să simtă asta mai mult ca acesta a ajuns la închisoare”, a spus Dragalin.

Ilan Șor, a fugit din țara în 2019, este condamnat la 7 ani și jumătate de închisoare de prima instanță, fiind învinuit că ar fi obținut peste 5 miliarde de dolari de la Banca de Economii, pe care le-ar fi spălat apoi prin firme off-shore. El se declară nevinovat.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.