Ziua când vom fi 8 miliarde. ONU preconizează că lumea va schimba prefixul în 15 noiembrie

14 Nov. 2022, 04:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Nov. 2022, 04:20 // Actual //  bani.md

Organizația Națiunilor Unite estimează că populația lumii va ajunge la 8 miliarde de oameni marți, 15 noiembrie. Organizația numește acest moment ”o piatră de hotar în dezvoltarea umană”.

Această creștere fără precedent se datorează creșterii treptate a duratei de viață a oamenilor datorită îmbunătățirii sănătății publice, a nutriției, a igienei personale și a medicinii. Este, de asemenea, rezultatul unor niveluri ridicate și persistente de fertilitate în unele țări, arată ONU.

În timp ce a fost nevoie de 12 ani pentru ca populația globală să crească de la 7 la 8 miliarde, va fi nevoie de aproximativ 15 ani – până în 2037 – pentru ca aceasta să ajungă la 9 miliarde, semn că ritmul general de creștere a populației globale încetinește, mai transmit specialiștii.

”Această piatră de hotar este un prilej de a sărbători diversitatea și progresele, luând în același timp în considerare responsabilitatea comună a umanității față de planetă”, transmite ONU.

Țările cu cele mai ridicate niveluri de fertilitate tind să fie cele cu cel mai mic venit pe cap de locuitor, arată studiile specialiștilor. Prin urmare, în timp, creșterea demografică mondială s-a concentrat din ce în ce mai mult în rândul celor mai sărace țări din lume, majoritatea din Africa Subsahariană. În aceste țări, o creștere demografică rapidă și susținută poate zădărnici realizarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), care rămân cea mai bună cale a lumii către un viitor fericit și sănătos.

Chiar dacă creșterea demografică amplifică impactul dezvoltării economice asupra mediului, creșterea veniturilor pe cap de locuitor este principalul motor al modelelor de producție și de consum nesustenabile. Țările cu cel mai mare consum de resurse materiale pe cap de locuitor și cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră tind să fie cele în care venitul pe cap de locuitor este mai mare, nu cele în care populația crește rapid.

Îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris de limitare a creșterii temperaturii globale, concomitent cu realizarea ODD-urilor, depinde în mod esențial de reducerea modelelor de producție și de consum nesustenabile. Cu toate acestea, o creștere mai lentă a populației pe parcursul mai multor decenii ar putea contribui la atenuarea acumulării în continuare a daunelor aduse mediului în a doua jumătate a secolului actual, mai transmite ONU.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.