Ziua Copilului în cifre: 21% din populație și o scădere de 11% a natalității în Moldova

La 1 ianuarie 2024, numărul copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani în Republica Moldova a constituit 508,7 mii, reprezentând 21,0% din populația totală cu reședință obișnuită. În 2023, numărul copiilor născuți-vii a fost de 24,0 mii, în scădere cu 11,0% față de anul precedent, ceea ce a dus la o rată a natalității de 9,8 născuți-vii la 1000 locuitori, cu 0,9 născuți-vii mai puțin față de 2022, arată datele Biroului Național de Statistică.

Dominanța băieților și vârsta medie a mamelor

Din totalul copiilor născuți-vii, 50,9% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 104 băieți la 100 fete. Vârsta medie a mamelor la prima naștere a fost de 25,3 ani, femeile din mediul rural născând, în medie, la 23,9 ani, iar cele din mediul urban la 27,3 ani. În același an, 18,4% dintre copii s-au născut în afara căsătoriei, cu o pondere mai mare în mediul rural (21,4%) comparativ cu mediul urban (14,1%).

Educația timpurie și instituțiile de învățământ

În 2023, în Moldova au funcționat 1479 de instituții de educație timpurie, majoritatea (99,1%) fiind de stat. La sfârșitul anului, numărul copiilor înscriși în aceste instituții a scăzut cu 2,8% față de anul precedent, ajungând la 129,6 mii. Peste jumătate dintre acești copii (51,2%) erau din mediul urban, iar 51,8% erau băieți.

Învățământul primar și secundar general

În anul de studii 2023/24, în învățământul primar și secundar general erau înscriși 334,4 mii de elevi, majoritatea studiind în instituții publice (98,1%). Ponderea elevilor cu cerințe educaționale speciale și dizabilități integrați în instituțiile de învățământ general a crescut, ajungând la 11,0 mii, dintre care 95,1% în instituții de învățământ general.

Activități extrașcolare și biblioteci

În 2023, în Moldova au activat 119 școli de muzică, arte și arte plastice, frecventate de 23,6 mii copii, și 52 de centre de creație, cu 32,3 mii participanți. De asemenea, 97 de biblioteci pentru copii au organizat 9,7 mii de activități culturale și educaționale, la care au participat 115,6 mii de persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#statistici #copii #date

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.