Zuckerberg ridică cenzura de pe Meta, dar efectele economice sunt modeste

Decizia lui Mark Zuckerberg este criticată de anumite tabere, inclusiv de o parte din propriii angajaţi, care avertizează că ar putea creşte conţinutul rasist sau transfobic pe platformele sale, Facebook, Instagram şi Threads.

Concret, cu două săptămâni înainte ca Donald Trump să fie învestit în al doilea mandat de la Casa Albă, fondatorul Meta a promis mai multă libertate de exprimare, mai puţine greşeli şi mai mult conţinut politic pentru audienţa care este interesată de astfel de subiecte. Vor fi eliminaţi cei care verifică informaţiile şi se va trece la community notes (avertismentele lansate de ceilalţi utilizatori, aşa cum are platforma X, a lui Elon Musk).

În ciuda unor poziţii publice împotriva anunţului, foarte probabil, valoarea companiei ar rămâne, în viitor, imună la modificările anunţate de fondatorul Meta.

E drept, ar putea fi observat, în primul trimestru al anului 2025, o uşoară modificare a rezultatelor Meta, deoarece măsurile pe care urmează să le implementeze ar putea afecta profitabilitatea agenţilor de publicitate pe platformele sale, pe măsură ce aceştia se adaptează la noile măsuri, subliniază analiştii XTB. Totuşi, sunt mari şanse ca acest impact să nu fie unul de durată şi nici măcar unul semnificativ. Decizia companiilor de a-şi face publicitate pe platformele Meta vizate de schimbări (Facebook, Instagram şi Threads) are la bază, de fapt, criterii de profitabilitate, care nu se vor modifica.

În egală măsură, trebuie avut în vedere faptul că, în cazul în care platformele Meta ar începe să ofere conţinut sensibil cu care brandurile nu sunt confortabile sau contrar politicilor lor, acest lucru ar putea afecta, într-o oarecare măsură, rezultatele companiei.

Pe de altă parte, platformele Meta reuşesc să segmenteze conţinutul foarte eficient, în funcţie de fiecare audienţă şi companie în parte. Prin urmare, acest scenariu este puţin probabil, având în vedere evoluţia algoritmilor lor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cenzura #meta #zuckenberg

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile de stat au încheiat semestrul I 2025 cu venituri totale de 3.445,6 mil. lei, dintre care 3.309,6 mil. lei din vânzări, în creștere cu 586,5 mil. lei față de aceeași perioadă din 2024 (bază comparabilă), arată datele Ministerului Finanțelor. În același timp, tabloul rămâne „toxic” la pierderi: Calea Ferată din Moldova continuă să adune minusuri de peste 150 milioane, iar unele întreprinderi raportează zero vânzări doi ani la rând.

Creșterea veniturilor e împinsă de câteva „locomotive”: Aeroportul Internațional Chișinău (+265,9 mil. lei la vânzări) și Moldelectrica (+252,6 mil. lei), urmate de MoldATSA (+61,3 mil. lei). În paralel însă, 28 de întreprinderi de stat au raportat scăderi ale veniturilor din vânzări (cumulate: -140,2 mil. lei), iar Ministerul avertizează că diminuarea vânzărilor poate reduce TVA încasat și devine risc fiscal pentru buget.

Pe de o parte, întreprinderile de stat au trecut pe plus: profit total înainte de impozitare ~174,6 mil. lei în sem. I 2025 (față de pierderi -43,4 mil. lei în sem. I 2024, bază comparabilă), iar pe de altă parte, gaura CFM aproape nu se mișcă: -152,4 mil. lei în sem. I 2025 (după -156,1 mil. lei în sem. I 2024). Tot în pierderi rămâne și Moldelectrica: -54,4 mil. lei, deși compania este între campioanele creșterilor de venituri și ajunge la 845,0 mil. lei vânzări în sem. I 2025 (de la 592,4 mil. lei în 2024).

Cel mai mare profit în sectorul întreprinderilor de stat este la Aeroportul Internațional Chișinău: de la 116,9 mil. lei la 290,4 mil. lei (salt de +173,5 mil. lei). În contrast, apar scăderi bruște: Editura „Universul” trece de la +1,3 mil. lei la -28,4 mil. lei (abatere -29,7 mil. lei), iar mai multe entități din silvicultură intră pe minus.

Și mai dură e radiografia datoriilor. La sfârșitul lunii iunie, entitățile monitorizate au împrumuturi interne (pe termene de peste un an) în sold de 1.132,0 mil. lei, iar arieratele ajung la 41,0 mil. lei – practic toate pe Calea Ferată din Moldova (care are și un salt al creditelor interne la 61,2 mil. lei, cu arierate de 41,0 mil. lei). În același timp, Ministerul indică datorii pe împrumuturi recreditate față de stat, inclusiv CFM – 49,43 mil. euro, Moldelectrica – 38,5 mil. euro, Termoelectrica – 34,1 mil. euro, plus cazuri cu termene expirate la Moldtranselectro (37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA, inclusiv datorie externă sub garanția statului).

Un alt semn de întrebare vine din structura cheltuielilor întreprinderilor de stat: în sem. I 2025, 58,9% din costuri și cheltuieli operaționale (circa 1.652,8 mil. lei) sunt cheltuieli cu personalul, iar costurile și cheltuielile totale au urcat la 2.806,4 mil. lei. Cu alte cuvinte, o parte mare din „banii din vânzări” se duc direct pe salarii și contribuții.

În paralel, la societățile comerciale cu capital de stat, tabloul e și mai polarizat: veniturile din vânzări cresc cu 4.156,4 mil. lei (până la 24.377,9 mil. lei), iar profitul net total ajunge la 1.147,1 mil. lei. Aici, „recordul” la salt de profit este la Furnizarea Energiei Electrice Nord: de la -167,9 mil. lei la 311,9 mil. lei (o întoarcere de +479,7 mil. lei), însă în același timp unele companii raportează căderi masive de vânzări, precum Termoelectrica (-244,6 mil. lei) și CET-Nord (-51,0 mil. lei).

Pe fundal, statul a încasat dividende și defalcări peste plan: la 31.10.2025 s-au transferat 691,41 mil. lei total (138,5% din planul rectificat), cu cele mai mari sume de la Energocom (198,3 mil. lei) și Loteria Națională (194,7 mil. lei), iar dintre întreprinderile de stat – Aeroportul Internațional Chișinău (101,1 mil. lei).

Separat, raportul mai scoate la lumină o anomalie greu de explicat economic: cinci întreprinderi de stat (inclusiv „Moldtranselectro”, „Bacul Molovata”, „Serele din Chișinău” etc.) nu au înregistrat venituri din vânzări nici în sem. I 2024, nici în sem. I 2025 – adică există entități „în viață” administrativ, dar fără activitate comercială raportată.