Optimizările de personal din sectorul telecom sunt parte a unei transformări globale: automatizarea și rețelele 5G/6G

Reorganizările și optimizările de personal care au loc în sectorul telecom nu reprezintă un semn de dificultăți, ci o consecință directă a modernizării accelerate a infrastructurii de comunicații. Transformările tehnologice – în special extinderea rețelelor 5G și dezvoltarea celor 6G, inteligenta artificială, automatizările și migrarea masivă către soluții cloud – schimbă fundamental modul în care operează companiile de telecomunicații la nivel global.

Tendința este vizibilă în toate marile piețe ale lumii. Nokia, unul dintre cei mai mari jucători globali, a anunțat în perioada 2023–2024 eliminarea a 10.000–14.000 de locuri de muncă, explicând că modernizarea rețelelor reduce drastic necesarul de procese manuale și de operațiuni tradiționale pe teren.

Un proces similar are loc și la Ericsson, care în 2023–2024 a redus aproximativ 8.500 de poziții. Compania a declarat că automatizarea operațiunilor de rețea, digitalizarea mentenanței și trecerea către sisteme software au făcut necesară restructurarea forței de muncă.

În Marea Britanie, British Telecom (BT) a anunțat planuri de a reduce între 30.000 și 55.000 de locuri de muncă până în 2030, adică până la 40% din personal. Schimbările sunt determinate de eliminarea vechii infrastructuri de cupru, modernizarea completă a rețelei, utilizarea pe scară largă a IA generative și introducerea sistemelor automatizate în suportul tehnic și operațiunile interne.

Toate aceste exemple confirmă aceeași direcție: telecomul global se automatizează rapid, iar digitalizarea reduce necesarul de activități manuale. Multe dintre operațiunile efectuate anterior de tehnicieni – inspecții, monitorizare, reglaje, diagnosticare – sunt înlocuite acum de software, analiză automată de date sau intervenții la distanță.

Analizele internaționale arată că modernizarea rețelelor poate reduce cu peste 40% volumul de intervenții clasice, ceea ce duce inevitabil la optimizări de personal. În același timp, crește cererea pentru specialiști în software, cloud, securitate cibernetică și inteligență artificială.

În acest context, ajustările de personal din telecom nu sunt un fenomen local sau izolat, ci o parte firească a unei restructurări globale. Industria trece prin cea mai amplă transformare din ultimele decenii, iar companiile se adaptează la noile tehnologii pentru a menține competitivitatea într-un sector aflat în continuă evoluție.

Trei dintre cele mai mari și influente industrii ale economiei globale trec, în prezent, prin valuri masive de restructurări și disponibilizări, iar una dintre cauzele majore este digitalizarea accelerată și automatizarea proceselor. Tendința este vizibilă în sute de companii din întreaga lume, de la giganți IT până la retaileri consacrați și instituții financiare.

Prima industrie afectată este sectorul tehnologiei și al serviciilor digitale. Companii de software, platforme online, firme de outsourcing și centre de dezvoltare anunță reducerea numărului de angajați în ritm continuu. Automatizarea taskurilor repetitive, trecerea la sisteme de dezvoltare asistate de IA, optimizarea suportului tehnic și eficientizarea fluxurilor interne reduc vizibil nevoia de programatori, testeri, personal de proiect sau specialiști în suport IT. Giganți globali precum Meta, Google, Microsoft, dar și mii de companii medii au raportat în ultimii doi ani restructurări masive, semnalând o schimbare structurală în industrie.

Al doilea sector puternic afectat este retailul tradițional, unde automatizarea devine tot mai prezentă. Extinderea caselor de marcat self-service, creșterea accelerată a comerțului online, implementarea sistemelor digitale de inventariere și utilizarea plăților automate au redus cererea pentru casieri, lucrători comerciali, personal de front-office și angajați de logistică. Marile lanțuri internaționale de supermarketuri și retaileri globali investesc masiv în soluții digitale care optimizează costurile, dar și reduc numărul de angajați necesari pentru funcționarea magazinelor fizice.

Al treilea domeniu traversat de schimbări majore este sectorul serviciilor administrative, financiare și bancare. Băncile, companiile de asigurări, departamentele back-office și centrele de suport-client au accelerat digitalizarea proceselor interne. Multe proceduri tradiționale – de la procesarea cererilor și gestionarea documentelor până la asistența clienților – sunt preluate de softuri specializate, roboți software (RPA) sau sisteme bazate pe inteligență artificială. Astfel, posturi precum operatori, funcționari, asistenți administrativi sau agenți de call-center devin treptat redundante, fiind înlocuite de tehnologii capabile să proceseze volume mari de date cu costuri reduse.

Specialiștii în resurse umane și economie atrag atenția că această transformare globală nu reprezintă un fenomen temporar, ci o restructurare de profunzime a pieței muncii. Automatizarea și IA continuă să avanseze, iar companiile din întreaga lume își reproiectează modelele operaționale. În ciuda impactului asupra forței de muncă, digitalizarea aduce și noi oportunități de specializare în zone precum infrastructură digitală, securitate cibernetică, analiză de date, IA sau administrarea sistemelor automatizate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.