O companie chineză, contract de milioane de dolari cu o fabrică dintr-o regiune ucraineană anexată de Rusia

O companie din China a cumpărat cupru în valoare de cel puţin 7,4 milioane de dolari de la o fabrică dintr-o regiune ucraineană anexată de Rusia, care este supusă sancţiunilor occidentale, potrivit datelor vamale ruseşti analizate de Reuters.

China nu a impus nicio restricţie asupra comerţului cu Rusia, dar Statele Unite au ameninţat să pună pe lista neagră companii din întreaga lume pentru încălcarea sancţiunilor şi au avertizat Beijingul să nu furnizeze Moscovei mărfuri interzise de regulile de export ale SUA.

Informaţiile vamale, extrase de la un furnizor de date comerciale şi verificate încrucişat cu alţi doi, arată unele dintre primele dovezi ale comerţului chinez cu regiunile din Ucraina anexate de Rusia de la începutul războiului la 24 februarie 2022.

Firma chineză, Quzhou Nova, a cumpărat cel puţin 3.220 de tone de aliaj de cupru, în lingouri, în valoare totală de 7,4 milioane de dolari, de la Uzina de inginerie metalurgică Debaltsevsky, între 8 octombrie 2022 şi 24 martie 2023, potrivit datelor.

Fabrica este situată în regiunea Doneţk din estul Ucrainei, aproape de graniţa cu Lugansk.

Atât Doneţk, cât şi Lugansk au fost printre cele patru regiuni ucrainene pe care preşedintele Vladimir Putin le-a revendicat în septembrie anul trecut ca parte a Rusiei.
Quzhou Nova, o companie de comerţ şi producţie cu sediul în oraşul Quzhou, din provincia estică Zhejiang, a declarat pentru Reuters că nu are afaceri de import şi export legate de comerţul cu aliaj de cupru în lingouri.

„Nu sunt informații publice”

Când Reuters a arătat detalii despre exporturi în datele vamale către Quzhou Nova, compania a declarat, pe 23 martie, că „este greu de înţeles documentul, deoarece acest document nu este ştampilat şi semnat”, şi a sugerat să contacteze autorităţile vamale în legătură cu această problemă.

Baza de date, care colectează informaţii despre toate transporturile din întreaga lume, nu afişează ştampile sau semnături pe informaţiile sale.

Serviciul vamal chinez nu a oferit informaţii detaliate despre importuri. Acesta a spus că „datele comerciale ale companiei nu sunt dezvăluite în informaţiile noastre publice”.
China a importat din Rusia cupru şi aliaje de cupru în valoare de 852 de milioane de dolari, între octombrie şi februarie, potrivit statisticilor vamale publice.

O sursă de la uzina Debaltsevski, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a spus că pe teritoriul fabricii există un atelier de metalurgie neferoasă. Sursa a refuzat să comenteze problema livrărilor de aliaje de cupru către China, spunând că informaţia este ”un secret comercial”.

Contactat pentru comentarii, serviciul vamal federal rus a declarat pentru Reuters că informaţiile despre companii sunt confidenţiale şi nu sunt dezvăluite de către serviciu.

Anexarea, condamnată pe plan internațional

Întrebat vineri despre această problemă, Kremlinul a spus că nu ştie dacă ştirile Reuters despre tranzacţie sunt adevărate sau ce dovezi sunt disponibile.

Kremlinul a spus că nu are informaţii despre subiect în sine.

Uzina Debaltsevski nu a răspuns solicitărilor Reuters de comentarii prin telefon şi în scris.
Ucraina, aliaţii săi occidentali şi o majoritate covârşitoare a ţărilor din Adunarea Generală a ONU au condamnat ca ilegală anexarea declarată de către Rusia a celor patru regiuni.

Sancțiuni impuse Rusiei

Sancţiunile SUA impuse la 21 februarie 2022, cu trei zile înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, interzic importurile sau exporturile SUA din aşa-numitele Republici Populare Doneţk şi Lugansk.

Două zile mai târziu, Uniunea Europeană a anunţat măsuri, inclusiv interzicerea importului de mărfuri din cele două regiuni.
Deşi companiile chineze sunt libere să facă comerţ cu firme din regiunile Ucrainei controlate de ruşi, ele riscă să fie adăugate pe listele negre occidentale.

Întrebat despre datele despre livrările de cupru, Departamentul de Stat al SUA a spus că este îngrijorat de alinierea Chinei la Kremlin.

”Am avertizat RPC (Republica Populară Chineză) că asistenţa pentru efortul de război al Rusiei ar avea consecinţe grave. Nu vom ezita să acţionăm împotriva entităţilor, inclusiv a firmelor din RPC, care ajută Rusia să ducă război împotriva Ucrainei sau ajută Rusia să eludeze sancţiunile”, a adăugat într-o declaraţie pentru Reuters, enumerând unele companii chineze deja sancţionate.
Comisia Europeană nu a răspuns întrebărilor Reuters, dacă companiile chineze au cooperat cu teritoriile ucrainene anexate Rusiei şi ce riscuri prezintă o astfel de activitate.

Ministerul de Comerţ al Chinei nu a răspuns solicitărilor Reuters de comentarii cu privire la livrările de aliaje de cupru de la Uzina Debaltsevski sau la cooperarea cu întreprinderile din regiunea Doneţk.

Datele văzute de Reuters se bazează pe documente de transport maritim şi vamale, cum ar fi facturile de expediere, şi sunt colectate de la mai multe departamente vamale, organisme guvernamentale şi alţi parteneri.

Ce face compania chineză cu aliajul de cupru

Quzhou Nova spune că este specializată în exportul de hârtie de împachetat. Potrivit site-ului său web, produce şi comercializează bunuri pentru industria tutunului, inclusiv hârtie, folie de aluminiu şi folie de polipropilenă.

Reuters nu a putut stabili pentru ce a fost destinat aliajul de cupru.

Fabrica ucraineană, situată în oraşul Debaltseve, la 70 km de oraşul ucrainean Doneţk, controlat de ruşi, este specializată în fabricarea de echipamente şi piese de schimb pentru metalurgia feroasă, industria minieră şi fabrici de ciment şi are ateliere de producţie de oţel şi turnare a metalelor, potrivit site-ului său.

Reuters nu a reuşit să găsească date despre situaţia financiară a companiei. A fost adăugată la registrul fiscal de stat rus în decembrie 2022 şi încă nu a raportat date financiare.

Potrivit unui registru ucrainean, statutul juridic al fabricii din Debaltseve a fost suspendat de autorităţile ucrainene.
Registrul nu indică când sau de ce s-a întâmplat acest lucru. La începutul anului 2023, singurul său proprietar era administraţia regională de stat ucraineană Doneţk.

Guvernul ucrainean, precum şi administraţia Republicii Populare Doneţk, numită de Rusia, nu au comentat imediat pentru Reuters despre cooperarea cu companiile chineze şi livrările de mărfuri în China.

Livrările de aliaje de cupru din fabrică au fost efectuate prin portul Novorossisk din sudul Rusiei, potrivit datelor vamale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contract #cupru #Ucraina #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Granturile încasate de Republica Moldova s-au redus drastic, de la 4,3 miliarde de lei în perioada de referință a anului trecut la numai 775 de milioane de lei în 2026. Diferența este de aproximativ 3,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o prăbușire de 82%. Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, susține că această evoluție este explicată prin diminuarea sprijinului financiar excepțional oferit de partenerii europeni în ultimii ani și avertizează că Republica Moldova nu poate conta la nesfârșit pe donațiile externe pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat de ce Republica Moldova primește mai puține granturi, în condițiile în care încasările au coborât la mai puțin de o cincime din nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent.

„Am avut o perioadă în care am fost ajutați mult de statele europene pentru a face față crizelor și situațiilor dificile. Dacă o să ne uităm pe termen lung, veți vedea că granturile pe care le-a primit Republica Moldova în ultimii cinci ani depășesc cu mult ceea ce a primit Moldova înainte de anul 2020”, a declarat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, sprijinul financiar acordat de statele europene a crescut în ultimii ani, în special pe fondul crizelor energetice și al riscurilor de securitate cu care s-a confruntat Republica Moldova.

Deputatul nu a precizat de câte ori au crescut granturile în comparație cu perioada anterioară anului 2020, dar a afirmat că diferența este una mare.

„Nu vreau să vă dau acum un multiplicator, dar e un factor mare. E vorba de un multiplu de câteva ori. Țările Uniunii Europene au înțeles că trebuie să ajute Moldova, care este un stat vulnerabil la șocurile externe, șocurile energetice și pentru că trebuie să ne întărim capacitatea de securitate”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

Spatari a invocat inclusiv vulnerabilitățile din domeniul securității cibernetice, subliniind că evoluțiile recente demonstrează necesitatea unor investiții suplimentare pentru protejarea infrastructurii statului.

„Securitatea cibernetică, iată, vedeți că nu este garantată niciodată. Din păcate, trăim niște timpuri dificile și în continuare avem vulnerabilități”, a afirmat deputatul.

Totuși, parlamentarul consideră că diminuarea treptată a granturilor externe trebuie privită și în contextul revenirii la un model de finanțare în care statul își acoperă cheltuielile preponderent din propriile venituri.

„Statele ne-au ajutat, dar la un moment dat vom reveni la o situație mai mult sau mai puțin normală. Pentru că o normalitate este atunci când cheltuielile proprii ale statului se acoperă din bugetul propriu, din încasările proprii”, a explicat Spatari.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția că granturile reprezintă fonduri nerambursabile, acordate de partenerii externi, și nu pot constitui o sursă permanentă de finanțare a cheltuielilor publice.

#Granturi #bani #UE