10 LEI// Livia Titica: Orice greșeală ne face să fim mai buni. Află povestea producătorului autohton Liro

A început să lucreze la 17 ani, primul job fiind în vânzări. Acum are 24 și lucrează la propria afacere împreună cu familia. Este vorba despre Livia Titica, fondatoarea brandului Liro, producător autohton de prune uscate, nuci și chipsuri de mere. Am aflat istoria Liro în cadrul emisiunii 10 LEI.

„În primul rând am început a usca măceș, apoi am început și cu prunele și am început a vinde prin toate satele de alături. Încet, încet am început și livrările în raza orașului până când am căpătat clienții noștri și ne-am gândit de ce să nu fondăm un brand. Am început cu denumirea „Fructe de sezon”, iar acum am făcut rebranding și suntem Liro, ceea ce este o denumire autentică, deosebită, scurtă”, a menționat Livia Titica în cadrul emisiunii 10 LEI.

Liro a reușit să cucerească inimile consumatorilor încă de la început. Produsele sunt sănătoase, prunele fiind uscate fără conservanți și fum. La fel și chipsurile de mere, nu conțin zahăr, conservanți, fiind potrivite atât pentru adulți cât și copii. Nu lipsesc nici prunele umplute cu nuci.

Livia Titica recunoaște că a fi antreprenor este o adevărată provocare și este nevoie de muncă și dedicație. În viziunea ei, pentru producătorii autohtoni este important să știe cum să-și vândă marfa și nu doar cum să producă un produs bun.

În prezent este în proces de lansare a produselor pe rafturile supermarketurilor din Republica Moldova și planifică extinderea peste hotare. Un prim pas a fost deja făcut, a participat la un târg în România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Liro #producator autohton #10 lei #vanzari #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.