10 LEI// Livia Titica: Orice greșeală ne face să fim mai buni. Află povestea producătorului autohton Liro

A început să lucreze la 17 ani, primul job fiind în vânzări. Acum are 24 și lucrează la propria afacere împreună cu familia. Este vorba despre Livia Titica, fondatoarea brandului Liro, producător autohton de prune uscate, nuci și chipsuri de mere. Am aflat istoria Liro în cadrul emisiunii 10 LEI.

„În primul rând am început a usca măceș, apoi am început și cu prunele și am început a vinde prin toate satele de alături. Încet, încet am început și livrările în raza orașului până când am căpătat clienții noștri și ne-am gândit de ce să nu fondăm un brand. Am început cu denumirea „Fructe de sezon”, iar acum am făcut rebranding și suntem Liro, ceea ce este o denumire autentică, deosebită, scurtă”, a menționat Livia Titica în cadrul emisiunii 10 LEI.

Liro a reușit să cucerească inimile consumatorilor încă de la început. Produsele sunt sănătoase, prunele fiind uscate fără conservanți și fum. La fel și chipsurile de mere, nu conțin zahăr, conservanți, fiind potrivite atât pentru adulți cât și copii. Nu lipsesc nici prunele umplute cu nuci.

Livia Titica recunoaște că a fi antreprenor este o adevărată provocare și este nevoie de muncă și dedicație. În viziunea ei, pentru producătorii autohtoni este important să știe cum să-și vândă marfa și nu doar cum să producă un produs bun.

În prezent este în proces de lansare a produselor pe rafturile supermarketurilor din Republica Moldova și planifică extinderea peste hotare. Un prim pas a fost deja făcut, a participat la un târg în România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Liro #producator autohton #10 lei #vanzari #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.