Vladislav Papanaga: Stocarea energiei în baterii, esențială pentru securitatea energetică a Republicii Moldova

Dezvoltarea capacităților de stocare a energiei devine o condiție imperativă pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, mai ales în contextul creșterii accelerate a proiectelor energetice și al deficitului structural de electricitate. Fără baterii, integrarea noilor capacități în sistem poate deveni problematică, avertizează fondatorul QGroup, Vladislav Papanaga. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat revistei de business The List.

Potrivit antreprenorului, Republica Moldova poate depăși pragul de 30% energie produsă din surse regenerabile până în anul 2030, însă această țintă depinde direct de dezvoltarea infrastructurii de stocare și de modernizarea rețelelor electrice.

„Fără capacități de stocare, chiar și 30% energie regenerabilă poate deveni un nivel riscant pentru sistem. Stocarea este elementul care face ca aceste investiții să fie sustenabile și predictibile pe termen lung”, a declarat Vladislav Papanaga.

În același timp, o parte importantă din capacitatea planificată de producere a energiei regenerabile rămâne blocată la nivel de avize de racordare care nu sunt transformate în proiecte reale, susține sursa citată. În lipsa implementării efective a acestor investiții, potențialul autorizat nu produce impact economic și nu contribuie la reducerea dependenței energetice.

În opinia sa, în contextul actualului deficit de energie electrică, devine esențială accelerarea proiectelor funcționale, în special a celor care includ stații hibride – producție și stocare.

QGroup, compania fondată de Vladislav Papanaga, deține în prezent aproximativ 44 MW capacitate instalată și dezvoltă un portofoliu suplimentar de circa 115 MW în proiecte aflate în diferite etape de implementare. Acestea reprezintă aproximativ 4% din totalul capacităților autorizate la nivel național în sectorul energiei regenerabile.

Strategia grupului include integrarea etapizată a unor sisteme de stocare estimate la o capacitate totală de cel puțin 250 MWh, considerate esențiale pentru stabilizarea producției și valorificarea eficientă a energiei solare.

Potrivit lui Vladislav Papanaga, ritmul real de dezvoltare a energiei regenerabile în Republica Moldova va depinde în următorii ani nu doar de investiții, ci și de capacitatea sistemului energetic de a integra noile volume de producție. În acest context, transformarea avizelor de racordare în proiecte construite devine o condiție critică pentru atingerea obiectivelor energetice până în 2030.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 143,09 miliarde de lei la sfârșitul lunii mai 2026, cu peste 10,3 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut. Datele Ministerului Finanțelor arată însă că nu doar volumul datoriei crește, ci și riscurile asociate administrării acesteia.

Potrivit datelor publicate, două dintre limitele de risc stabilite chiar de Guvern prin Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)” au fost deja depășite.

Astfel, ponderea datoriei cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 61,1%, peste plafonul maxim de 60% stabilit de autorități. Totodată, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă ajung la scadență în decurs de un an, peste limita de 90% prevăzută în programul de administrare a datoriei.

În schimb, alți indicatori rămân în limitele asumate. Ponderea datoriei scadente într-un an este de 34,4%, sub plafonul de 35%, iar maturitatea medie a datoriei de stat este de 7,2 ani, peste pragul minim de șase ani.

Structura datoriei arată că 59,6% reprezintă datorie externă, iar 40,4% datorie internă. La sfârșitul lunii mai, datoria de stat reprezenta aproximativ 37% din PIB-ul prognozat pentru anul 2026.

Datele mai relevă și o creștere a costurilor de deservire a datoriei. În primele cinci luni ale anului, statul a achitat 1,72 miliarde de lei pentru serviciul datoriei interne și 705 milioane de lei pentru cea externă, în total peste 2,42 miliarde de lei.

În același timp, structura datoriei externe continuă să se modifice. Pentru prima dată, ponderea împrumuturilor cu dobândă flotantă a ajuns la 51,9% și au depășit-o pe cea a împrumuturilor cu dobândă fixă, care a coborât la 48,1%, ceea ce expune bugetul într-o măsură mai mare la eventuale creșteri ale ratelor internaționale ale dobânzilor.

Datele Ministerului Finanțelor mai arată că aproape 90% din datoria externă este contractată de la creditori multilaterali, iar principalii finanțatori sunt Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții.