Vladislav Papanaga: Stocarea energiei în baterii, esențială pentru securitatea energetică a Republicii Moldova

Dezvoltarea capacităților de stocare a energiei devine o condiție imperativă pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, mai ales în contextul creșterii accelerate a proiectelor energetice și al deficitului structural de electricitate. Fără baterii, integrarea noilor capacități în sistem poate deveni problematică, avertizează fondatorul QGroup, Vladislav Papanaga. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat revistei de business The List.

Potrivit antreprenorului, Republica Moldova poate depăși pragul de 30% energie produsă din surse regenerabile până în anul 2030, însă această țintă depinde direct de dezvoltarea infrastructurii de stocare și de modernizarea rețelelor electrice.

„Fără capacități de stocare, chiar și 30% energie regenerabilă poate deveni un nivel riscant pentru sistem. Stocarea este elementul care face ca aceste investiții să fie sustenabile și predictibile pe termen lung”, a declarat Vladislav Papanaga.

În același timp, o parte importantă din capacitatea planificată de producere a energiei regenerabile rămâne blocată la nivel de avize de racordare care nu sunt transformate în proiecte reale, susține sursa citată. În lipsa implementării efective a acestor investiții, potențialul autorizat nu produce impact economic și nu contribuie la reducerea dependenței energetice.

În opinia sa, în contextul actualului deficit de energie electrică, devine esențială accelerarea proiectelor funcționale, în special a celor care includ stații hibride – producție și stocare.

QGroup, compania fondată de Vladislav Papanaga, deține în prezent aproximativ 44 MW capacitate instalată și dezvoltă un portofoliu suplimentar de circa 115 MW în proiecte aflate în diferite etape de implementare. Acestea reprezintă aproximativ 4% din totalul capacităților autorizate la nivel național în sectorul energiei regenerabile.

Strategia grupului include integrarea etapizată a unor sisteme de stocare estimate la o capacitate totală de cel puțin 250 MWh, considerate esențiale pentru stabilizarea producției și valorificarea eficientă a energiei solare.

Potrivit lui Vladislav Papanaga, ritmul real de dezvoltare a energiei regenerabile în Republica Moldova va depinde în următorii ani nu doar de investiții, ci și de capacitatea sistemului energetic de a integra noile volume de producție. În acest context, transformarea avizelor de racordare în proiecte construite devine o condiție critică pentru atingerea obiectivelor energetice până în 2030.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.