14 noiembrie, de Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol. Vinăriile așteaptă oaspeți

Pentru prima dată, sectorul vitivinicol din Republica Moldova sărbătorește la data de 14 noiembrie, Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol, pentru redresarea industriei turismului. Turiștii dornici de a face cunoștință cu tradiția și cultura regiunilor asociate strugurilor și producției de vin sunt invitați să marcheze Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol alături de vinării. Persoanele sunt îndemnate să nu uite certificatul de vaccinare sau testul care dovedește că nu au infecția COVID-19, transmite IPN.

Într-o conferință de presă la IPN, Sergiu Manea, președintele Asociației Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova, a remarcat că Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol este sărbătorită din 2009, în a doua duminică a lunii noiembrie. Scopul acesteia este de a evidenția cultura și tradiția acestor orașe și regiuni asociate cu cultura strugurilor și producția de vin, cum este Republica Moldova, un lider în acest domeniu. Potrivit lui, turismul vitivinicole este turismul care vizează gustarea, consumarea și cumpărarea vinului direct la cramă și poate include atât vizitele la crame, cât și podgoriile, restaurantele celebre, festivaluri de vin. În țările unde este dezvoltată cultura turismului și a vinurilor, economia își revine treptat din pandemie.

Sergiu Manea consideră că sectorul vitivinicol este unul strategic și are nevoie de o organizare mai bună, pe care mizează puternic. Este necesar de a fi rezolvată această problemă la nivel digital, să fie integrat turismul vitivinicol și în alte domenii, astfel încât să poată face un salt calitativ care să contribuie la prosperitatea în continuare a turismului vitivinicol. Cu cât mai mulți turiști vitează țările producătoare de vin, cum e Republica Moldova, cu atât mai mult crește exportul acestor produse, în special în țările din care sosesc oaspeții.

La rândul său Parascovia Ignat, reprezentant al Oficiului Național al Viei și Vinului, menționează că turismul vitivinicol rămâne a fi cea mai importantă ramură prin aportul său în economia Republica Moldova, datorită atracțiilor unice deținătoare de recorduri Guinness, cum ar fi: Galeriile de la Mileștii Mici, galeriile subterane de la Cricova sau beciurile istorice Leuntea-Vin. Există destinații în stil francez care atrag turiștii din întreaga lume, crame mici care s-au dezvoltat în ultimii ani, chiar și în context pandemic. Parascovia Ignat speră că din 2022 se va reveni la normalitate și vor găzdui turiști din toate țările. În 2019 au fost găzduiți peste 240 de mii de turiști, ceea ce reprezintă 15% din numărul total de turiști care au traversat frontiera Republicii Moldova, lăsând în economia din țară peste opt milioane de dolari.

Victoria David, reprezentantă a Ministerului Culturii, a declarat că instituția salută inițiativa Asociației patronale a Industrie Turismului de a promova în Republica Moldova Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol. Turismul vitivinicol continuă să fie cartea de vizită a Republicii Moldova. Republica Moldova se manifestă prin formele sale specifice de turism, cum ar fi, turismul rural, cultural, religios, ecologic, balnear, de aventură, dar prioritar rămâne a fi turismul vitivinicol. Se știe că 2% din suprafața mondială de viță de vie se află în Republica Moldova, fiind una din primele 20 de țări producătoare de vin din lume. Ocupă locul 13 în topul țărilor exportatoare de vinuri. Moldova deține două dintre cele mai mari crame și colecție de vinuri: Cricova și Mileștii Mici.

Valeriu Mihaluță, reprezentantul Chateau Vartely, a remarcat că sectorul vitivinicol este pregătit să facă față vizitatorilor care vin în țară. Recent Chateau Vartely a fost câștigătorul unui concurs internațional din Italia. Distincția s-a oferit pentru implementarea unei proiecții de lumini în sala de maturare a vinului, ceea ce face ca vinăria să fie mult mai atractivă. Iar Diana Vieru, manager turism la Castel Mimi, a menționat că cei din sectorul turismului din Moldova au cu ce se mândri: cu istoria Moldovei. Sărbătoarea este importantă pentru Moldova.

Mihail Druță, președintele Asociației de Sommelier din Republica Moldova, spune că vinul nu este doar o băutură, o licoare a lui Bachus, ci este o cultură care poate vorbi despre tradiții, istorie. Un turism vitivinicol este nu doar un turism de băut, este un eveniment care poate include și turism familial. Vinul poate vorbi mult despre destinații, obiceiuri și gastronomie. E fericit că Moldova are un potențial extraordinar de mare, având vinării mari și mici.

#ziua mondiala a turismului vitivinicol #vinarii #program

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul român Andrei Caramitru a lansat un avertisment dur asupra sustenabilității sistemelor de pensii și sănătate din statele vestice, inclusiv România, pe fondul unei realități demografice și economice ignorate de decidenți. Într-o postare pe Facebook, Caramitru susține că jumătate din toate taxele plătite de populație sunt direcționate către susținerea pensionarilor, prin pensii directe și costuri medicale, iar suma este în continuă creștere, forțând statele să se împrumute masiv.

„Tinerii nu se mai căsătoresc și nu mai fac copii. Motivul principal: costul locuințelor. Este prea mare. Dacă adăugăm și taxele tot mai ridicate, distrugem chiar segmentul care ar trebui să susțină sistemul”, afirmă Caramitru. În lipsa natalității, statele sunt obligate să importe forță de muncă prin imigrație, dar această soluție temporară creează tensiuni sociale și poate alimenta conflicte etnice și instabilitate politică.

Caramitru explică faptul că arhitectura actuală a sistemelor de protecție socială a fost creată după al Doilea Război Mondial, într-un context complet diferit: populație tânără, familii numeroase și speranță de viață de 65 de ani — exact limita stabilită pentru pensii. În prezent, speranța de viață a crescut considerabil, iar raportul dintre populația activă și cea inactivă s-a deteriorat dramatic.

Soluțiile propuse de economist sunt dure, dar inevitabile, în opinia sa: creșterea vârstei de pensionare spre 70 de ani (așa cum deja se face în țările nordice), plafonarea pensiilor pentru a evita excesul și dezechilibrul bugetar, introducerea coplății în sistemul de sănătate, trecerea graduală la pensii și servicii medicale private, liberalizarea și subvenționarea construcției de locuințe în marile orașe pentru a sprijini tinerii.

„Democratic, aceste măsuri sunt imposibil de aplicat. Populația nu le va vota niciodată. De aceea, căderea este inevitabilă. Statele doar amână deznodământul”, conchide Caramitru. În viziunea sa, fără reforme radicale, modelul actual de stat social se îndreaptă spre faliment, colaps instituțional și haos social.