14 noiembrie, de Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol. Vinăriile așteaptă oaspeți

Pentru prima dată, sectorul vitivinicol din Republica Moldova sărbătorește la data de 14 noiembrie, Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol, pentru redresarea industriei turismului. Turiștii dornici de a face cunoștință cu tradiția și cultura regiunilor asociate strugurilor și producției de vin sunt invitați să marcheze Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol alături de vinării. Persoanele sunt îndemnate să nu uite certificatul de vaccinare sau testul care dovedește că nu au infecția COVID-19, transmite IPN.

Într-o conferință de presă la IPN, Sergiu Manea, președintele Asociației Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova, a remarcat că Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol este sărbătorită din 2009, în a doua duminică a lunii noiembrie. Scopul acesteia este de a evidenția cultura și tradiția acestor orașe și regiuni asociate cu cultura strugurilor și producția de vin, cum este Republica Moldova, un lider în acest domeniu. Potrivit lui, turismul vitivinicole este turismul care vizează gustarea, consumarea și cumpărarea vinului direct la cramă și poate include atât vizitele la crame, cât și podgoriile, restaurantele celebre, festivaluri de vin. În țările unde este dezvoltată cultura turismului și a vinurilor, economia își revine treptat din pandemie.

Sergiu Manea consideră că sectorul vitivinicol este unul strategic și are nevoie de o organizare mai bună, pe care mizează puternic. Este necesar de a fi rezolvată această problemă la nivel digital, să fie integrat turismul vitivinicol și în alte domenii, astfel încât să poată face un salt calitativ care să contribuie la prosperitatea în continuare a turismului vitivinicol. Cu cât mai mulți turiști vitează țările producătoare de vin, cum e Republica Moldova, cu atât mai mult crește exportul acestor produse, în special în țările din care sosesc oaspeții.

La rândul său Parascovia Ignat, reprezentant al Oficiului Național al Viei și Vinului, menționează că turismul vitivinicol rămâne a fi cea mai importantă ramură prin aportul său în economia Republica Moldova, datorită atracțiilor unice deținătoare de recorduri Guinness, cum ar fi: Galeriile de la Mileștii Mici, galeriile subterane de la Cricova sau beciurile istorice Leuntea-Vin. Există destinații în stil francez care atrag turiștii din întreaga lume, crame mici care s-au dezvoltat în ultimii ani, chiar și în context pandemic. Parascovia Ignat speră că din 2022 se va reveni la normalitate și vor găzdui turiști din toate țările. În 2019 au fost găzduiți peste 240 de mii de turiști, ceea ce reprezintă 15% din numărul total de turiști care au traversat frontiera Republicii Moldova, lăsând în economia din țară peste opt milioane de dolari.

Victoria David, reprezentantă a Ministerului Culturii, a declarat că instituția salută inițiativa Asociației patronale a Industrie Turismului de a promova în Republica Moldova Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol. Turismul vitivinicol continuă să fie cartea de vizită a Republicii Moldova. Republica Moldova se manifestă prin formele sale specifice de turism, cum ar fi, turismul rural, cultural, religios, ecologic, balnear, de aventură, dar prioritar rămâne a fi turismul vitivinicol. Se știe că 2% din suprafața mondială de viță de vie se află în Republica Moldova, fiind una din primele 20 de țări producătoare de vin din lume. Ocupă locul 13 în topul țărilor exportatoare de vinuri. Moldova deține două dintre cele mai mari crame și colecție de vinuri: Cricova și Mileștii Mici.

Valeriu Mihaluță, reprezentantul Chateau Vartely, a remarcat că sectorul vitivinicol este pregătit să facă față vizitatorilor care vin în țară. Recent Chateau Vartely a fost câștigătorul unui concurs internațional din Italia. Distincția s-a oferit pentru implementarea unei proiecții de lumini în sala de maturare a vinului, ceea ce face ca vinăria să fie mult mai atractivă. Iar Diana Vieru, manager turism la Castel Mimi, a menționat că cei din sectorul turismului din Moldova au cu ce se mândri: cu istoria Moldovei. Sărbătoarea este importantă pentru Moldova.

Mihail Druță, președintele Asociației de Sommelier din Republica Moldova, spune că vinul nu este doar o băutură, o licoare a lui Bachus, ci este o cultură care poate vorbi despre tradiții, istorie. Un turism vitivinicol este nu doar un turism de băut, este un eveniment care poate include și turism familial. Vinul poate vorbi mult despre destinații, obiceiuri și gastronomie. E fericit că Moldova are un potențial extraordinar de mare, având vinării mari și mici.

#ziua mondiala a turismului vitivinicol #vinarii #program

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creatorul de modă italian Giorgio Armani a murit la vârsta de 91 de ani, anunță france24.

Armani, în vârstă de 91 de ani, era sinonim cu stilul și eleganța italiană modernă. El combina flerul designerului cu perspicacitatea unui om de afaceri, conducând o companie care genera aproximativ 2,3 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari) pe an. Se simțea rău de ceva vreme și a fost forțat să renunțe la prezentările grupului său de la Săptămâna Modei Masculine de la Milano din iunie, fiind prima dată în cariera sa când a ratat unul dintre evenimentele sale de pe podium. Cunoscut sub numele de „Re Giorgio” – Regele Giorgio – designerul era cunoscut pentru supravegherea fiecărui detaliu al colecției sale și a fiecărui aspect al afacerii sale, de la publicitate la aranjarea părului modelelor în timp ce acestea ies pe podium. O cameră funerară va fi amenajată sâmbătă și duminică la Milano, a anunțat compania, urmată de o înmormântare privată la o dată nespecificată.

În octombrie 2017, designerul italian anunţa că intenţionează să transfere o parte din participaţia pe care o deţine la grupul său de produse de lux Giorgio Armani SpA către o fundaţie caritabilă care îi poartă numele, în ideea de a împiedica o eventuală preluare sau divizare a grupului, transmitea Reuters.

În iunie 2024, Giorgio Armani a prezentat o colecţie masculină pentru vara anului 2025 de o eleganţă discretă, fără excentricităţi, marcată de materiale fluide şi croieli suple, informa AFP. Pe fundalul unor frunze de palmier proiectate pe un ecran şi al cântecelor de păsări, manechinele au defilat în decorul intim al Teatrului Armani de pe Via Bergognone, în cadrul Săptămânii Modei masculine de la Milano.

Vestele au fost omniprezente, purtate peste o tunică, un pulover sau chiar direct pe piele. Fularul înnodat în jurul gâtului şi pălăria cu panglică, purtată neglijent într-o mână, au completat look-ul estival imaginat de Giorgio Armani. Jacheta reinventată, fără umeri şi fără căptuşeală, emblema acestui brand încă de la înfiinţarea sa din 1975, a fost disponibilă într-un număr infinit de variante, cu sau fără revere, cu un singur sau cu un dublu şir de nasturi, uneori cu dungi fine şi întotdeauna aproape de corp.Pantalonii cu pense, susţinuţi sau nu de bretele, largi şi din ţesături uşoare, cum ar fi bumbac, in, catifea, satin şi chiar mătase. Într-un alt stil, mai degrabă oriental, frunzele de palmier au decorat cămăşi, veste şi pantaloni din mătase.

Deşi noua colecţie a fost fidelă stilului obişnuit “şic casual” al mărcii italiene, costumul strict cu cravată, în nuanţe de gri sau negru, croit pe măsură pentru oameni de afaceri, şi-a avut şi el locul său. Giorgio Armani a folosit o paletă diversă de culori, care a variat de la gri la grej, camel şi negru, trecând prin albastru închis, cu câteva tuşe de roz.