Show must go on. Enclava transnistreană ia gaz din conductă la prețuri derizorii. Datoria se „umflă”

Povestea datoriei la gazul achiziționat de regiunea stângă a Nistrului continuă. Pretinsele autorități de la Tiraspol nu achită gazul pentru gazul consumat, iar locuitorii achită prețuri derizorii în comparație cu cei din dreapta Nistrului.

Potrivit Tiraspoltransgaz, tariful metrului cub de gaz pentru consumatorii finali este de 0,81 ruble tranistrene sau echivalentul a 0,72 lei pentru un volum de până la 500 metri cubi. În cazul în cere se depășește atunci tariful este de 1,12 ruble echivalentul a 0,99 lei.

La sfârșitul lunii septembrie liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii declara că deși prețurile la gaz pe piețele internaționale s-au majorat considerabil, tarifele la gaz, energia electrică și celelalte servicii comunale nu vor crește.

În prezent datoria Tiraspolului pentru gaz se ridică la 7,4 miliarde USD. Regiunea stângă a Nistrului nu plătește gazul consumat, întreaga datorie, acumulându-se pe seama Moldovagaz. Experții de la Chișinău susțin că anumite grupări de la Kremlin câștigă sume uriașe din Transnistria. Potrivit lor, aceștia storc bani mari din Centrala de la Cuciurgan și Uzina Metalugrică, precum și din fermele de criptomonede amplasate în regiunea transnistreană, care consumă (fără să achite) aproximativ 10% din curentul electric produs de Cuciurgan.

Anual, Republica Moldova importă 3,18 miliarde de metri cubi de gaze naturale, dintre care 1,19 miliarde sunt consumate în partea dreaptă a Nistrului, iar 1,99 miliarde – în stânga Nistrului (regiunea transnistreană).

În partea dreaptă a Nistrului, ANRE a aprobat în data de 8 noiembrie un tarif de 10,26 lei pentru un metri cub de gaz. Un tarif mai mare de peste două ori față de precedentul. Pentru a atenua majorările de tarife asupra consumatorilor, Guvernul a aprobat în data de 1 noiembrie un șir de compensații. Pentru un consum de până la 50 de metri cubi de gaz costul metrului cub va fi de 6,8 lei, iar pentru un consum de până la 150 metri cubi prețul metrului cub va fi de 7,9 lei.

#tranistria #gaz #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.