Piața ilegală a tutunului a atins 18% în Ucraina, din cauza creșterii accizelor. Care este situația în Moldova?

Ponderea produselor ilicite de tutun pe piața ucraineană a atins un nivel record de 18% în ultimii cinci ani, ca urmare a creșterii accizelor. Între timp, organizațiile neguvernamentale din Moldova propun o creștere neplanificată a accizelor la produsele din tutun. Mai exact, în loc de 15%, cât era prevăzut pentru anul viitor, se propune creșterea cu peste 20% a accizelor la țigări și la rezervele pentru dispozitivele de încălzire a tutunului, scrie Infotag.md.

Un studiu realizat de institutul de analiză Kantar Ucraina în luna mai a acestui an a arătat că, în perioada ianuarie-mai, ponderea țigărilor contrafăcute de pe piața internă a crescut cu 3,1% față de 2020 ajungând la 5,1%. Ponderea produselor din tutun marcate ca fiind destinate exportului și vândute ilegal în Ucraina s-a majorat cu 4,8% până la 7,6%. În același timp, ponderea țigărilor de contrabandă a scăzut cu 0,5% ajungând la 1,7%.

În afară de aceasta, piața legală a tutunului este estimată acum la 32,7 miliarde de bucăți, în scădere cu 18% față de 2020 și cu peste 40% mai puțin decât volumul din 2018.

Reamintim că Guvernul de la Chișinău a primit o propunere ce prevede modificarea calendarului fiscal și majorarea accizelor la produsele din tutun. Și anume, în loc de 15%, cât era prevăzut pentru anul viitor, se propune creșterea cu peste 20% a accizelor la țigări și la rezervele de încălzire a tutunului. Autorii propunerii fac referire la Ucraina, unde legea prevede o creștere anuală a accizei pentru tutun cu 20%, de la 1 ianuarie 2019 până la 1 ianuarie 2025.

Anul trecut, Guvernul moldovean a aprobat un calendar al accizelor pentru perioada 2021-2023, care prevede o creștere anuală a accizelor la țigări și rezervele de tutun cu 15%. Autoritățile au decis să nu majoreze accizele în mod excesiv, deoarece acest lucru ar putea duce la dezvoltarea pieței tenebre și, respectiv, la pierderi de venituri pentru bugetul de stat.

Calendarul accizelor pentru 2021-2023 a fost adoptat ținându-se cont de riscurile de contrabandă, de puterea de cumpărare a populației, pe de o parte, și de reducerea atractivității mărfurilor dăunătoare sănătății, precum și de îndeplinirea obligațiilor față de Uniunea Europeană, pe de altă parte.

În Moldova, majorarea echilibrată a accizelor a contribuit la prevenirea creșterii contrabandei cu produse din tutun, reușindu-se menținerea acesteia la un nivel relativ scăzut, de circa 2%.

#piata ilegala #accize #tutun

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, intră în Guvern cu un portofoliu de investiții, două apartamente, un Mercedes și participații în mai multe companii din România. Cele mai importante active din declarația de avere depusă la numire sunt acțiunile deținute la Banca Transilvania, evaluate în document la peste 25,5 milioane de lei românești.

Declarația, completată la 25 septembrie și aferentă veniturilor și averii din 2025, arată că Năsui a încasat anul trecut o indemnizație de 234.832 de lei românești de la Camera Deputaților din România. Mult mai mari au fost însă veniturile sale din investiții: ministrul declară dividende de 1.187.266 de lei românești de la Banca Transilvania, de peste cinci ori mai mult decât indemnizația sa de parlamentar.

În plus, Năsui a obținut 6 206 euro din chiria unui apartament.

Cea mai valoroasă poziție din declarație este participația sa la Banca Transilvania. Documentul indică o valoare declarată de 25.521.447 de lei românești pentru acțiunile deținute. Năsui mai declară participații la societatea de servicii de investiții financiare Muntenia Global Invest, evaluate la 167 760 de lei românești, și la compania de administrare imobiliară Bio Carpatherra, în valoare de 800 de lei.

Ministrul mai deține trei plasamente în titluri emise de Ministerul Finanțelor din România. În declarație sunt înscrise poziții de 168, 200 și 350 de titluri, cu dobânzi indicate de 1,6%, 5% și, respectiv, 6,8%.

La capitolul imobile, Năsui declară două apartamente. Primul, cu o suprafață de 49 de metri pătrați, a fost dobândit în 2007 și apare în declarație cu o valoare de 400.000 de euro. Cel de-al doilea are 99 de metri pătrați, a fost dobândit în 2016 printr-un contract de schimb și este declarat la 177.650 de euro.

În proprietatea ministrului se mai află un teren de 10,6 metri pătrați, destinat construcțiilor și amenajărilor, dobândit în 2016 și declarat cu valoarea de un leu românesc.

Năsui conduce un Mercedes GLC fabricat în 2016, cumpărat în același an. În declarație, automobilul figurează cu o valoare de achiziție de 40 000 de euro și o valoare de piață de circa 20.000 de euro, diferența fiind explicată prin amortizarea în timp.

În contul curent de la Banca Transilvania, ministrul indică aproximativ 24.830 de lei românești. Totodată, în declarație nu sunt înscrise datorii care să depășească pragul legal de raportare.

La capitolul interese personale, Năsui declară calitatea de membru al Asociației CFA România și al Societății pentru Libertate Individuală. De asemenea, acesta figurează ca membru al Biroului Național al Uniunii Salvați România și vicepreședinte al filialei municipale București.

Veniturile din dividende sunt indicate la 1,18 milioane RON și sunt de aproximativ cinci ori mai mari decât indemnizația sa de parlamentar, iar valoarea declarată a participației la Banca Transilvania depășește 25,5 milioane RON.

#nasui #ministru #bani