Piața ilegală a tutunului a atins 18% în Ucraina, din cauza creșterii accizelor. Care este situația în Moldova?

11 Nov. 2021, 16:28
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Nov. 2021, 16:28 // Actual //  MD Bani

Ponderea produselor ilicite de tutun pe piața ucraineană a atins un nivel record de 18% în ultimii cinci ani, ca urmare a creșterii accizelor. Între timp, organizațiile neguvernamentale din Moldova propun o creștere neplanificată a accizelor la produsele din tutun. Mai exact, în loc de 15%, cât era prevăzut pentru anul viitor, se propune creșterea cu peste 20% a accizelor la țigări și la rezervele pentru dispozitivele de încălzire a tutunului, scrie Infotag.md.

Un studiu realizat de institutul de analiză Kantar Ucraina în luna mai a acestui an a arătat că, în perioada ianuarie-mai, ponderea țigărilor contrafăcute de pe piața internă a crescut cu 3,1% față de 2020 ajungând la 5,1%. Ponderea produselor din tutun marcate ca fiind destinate exportului și vândute ilegal în Ucraina s-a majorat cu 4,8% până la 7,6%. În același timp, ponderea țigărilor de contrabandă a scăzut cu 0,5% ajungând la 1,7%.

În afară de aceasta, piața legală a tutunului este estimată acum la 32,7 miliarde de bucăți, în scădere cu 18% față de 2020 și cu peste 40% mai puțin decât volumul din 2018.

Reamintim că Guvernul de la Chișinău a primit o propunere ce prevede modificarea calendarului fiscal și majorarea accizelor la produsele din tutun. Și anume, în loc de 15%, cât era prevăzut pentru anul viitor, se propune creșterea cu peste 20% a accizelor la țigări și la rezervele de încălzire a tutunului. Autorii propunerii fac referire la Ucraina, unde legea prevede o creștere anuală a accizei pentru tutun cu 20%, de la 1 ianuarie 2019 până la 1 ianuarie 2025.

Anul trecut, Guvernul moldovean a aprobat un calendar al accizelor pentru perioada 2021-2023, care prevede o creștere anuală a accizelor la țigări și rezervele de tutun cu 15%. Autoritățile au decis să nu majoreze accizele în mod excesiv, deoarece acest lucru ar putea duce la dezvoltarea pieței tenebre și, respectiv, la pierderi de venituri pentru bugetul de stat.

Calendarul accizelor pentru 2021-2023 a fost adoptat ținându-se cont de riscurile de contrabandă, de puterea de cumpărare a populației, pe de o parte, și de reducerea atractivității mărfurilor dăunătoare sănătății, precum și de îndeplinirea obligațiilor față de Uniunea Europeană, pe de altă parte.

În Moldova, majorarea echilibrată a accizelor a contribuit la prevenirea creșterii contrabandei cu produse din tutun, reușindu-se menținerea acesteia la un nivel relativ scăzut, de circa 2%.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.