30 de copii moldoveni şi din familii de refugiaţi ucraineni au participat la Şcoala Turismului Sportiv din Ceadîr Lunga

Centrul CONTACT, în parteneriat cu Giz, a oferit sprijin financiar pentru opt ONG-uri, inclusiv AO „Women in Business” din Ceadîr-Lunga, pentru desfășurarea unor activități locale menite să sprijine comunitatea. Una dintre aceste initiative a fost organizarea unei Şcoli a Turismului Sportiv, destinată pentru 30 de copii din R. Moldova și din familiile de refugiați ucraineni care trăiesc în Ceadîr-Lunga. Copiii au mers în excursii, au vizitat locuri interesante şi au învăţat să se descurce în natură. În una dintre zile, copiii au vizitat Rezervaţia Biosferei Prutul de Jos.

„Fără îndoială, acest proiect are un rol foarte important, pentru că activitățile la care au participat copiii se desfășoară în aer liber. Copiii se deschid într-un mod complet diferit decât dacă ar fi undeva în interior. Ei se familiarizează cu mediul înconjurător. De exemplu, una dintre excursii a fost într-o zonă protejată, unde copiii au avut ocazia să cunoască plante rare și specii rare de păsări”, afirmă Olesea Stamova, coordonatoarea Proiectului „Școala Turismului Sportiv”

„Am parcurs elemente de turism sportiv, turism montan, am avut treceri în plan înclinat, paralele, am legat noduri. Bineînțeles că am montat corturi. Mulți dintre ei au reuşit să monteze corturi singuri din a doua încercare, fără dificultăţi. I-am învățat cum să facă focul în diferite moduri, i-am învățat cum să gătească la foc deschis”, spune Irina Alexandrova, instructor al proiectului.

Școala Turismului Sportiv le-a provocat copiilor experienţe şi amintiri pentru toată viaţa.

„Este pur și simplu de neuitat. Am mers pe jos, mai mult de șase ore, până la Lacul Tomai. Este o senzație pur și simplu memorabilă. Am fost pentru prima dată la o Grădină Zoologică, este un ZOO uimitor. Acolo sunt tot felul de animale pe care nu le-am mai văzut niciodată și, poate, nici nu aș fi avut ocazia să le văd”, spune o elevă.

Scopul care a stat la baza dezvoltării acestui proiect a fost detașarea generaţiie tinere de gadgeturi și promovarea socializării între copiii refugiați din Ucraina și cei din Republica Moldova.

„Guvernul Germaniei susține organizațiile societății civile, în a fi organizații puternice, parteneri de încredere pentru administrațiile locale, pentru comunități, pentru dezvoltarea locală durabilă. Evenimentul de azi este exact un exemplu foarte bun de cooperare dintre societatea civilă cu autoritățile locale, cu mediul de afaceri”, susţine Elena Spînu, coordonatoarea Proiectului Regional “Consolidarea Societății Civile în Țările Parteneriatului Estic”

„Prin intermediul proiectelor desfășurate contribuim la dezvoltarea societății și mai mult, la dezvoltarea comunitară, ceea ce face deja de 30 de ani centrul CONTACT, alături de partenerii săi internaționali și locali prin intermediul proiectelor de acest gen și nu doar, contribuim la o coeziune socială, la integrarea copiilor refugiați și din familii social vulnerabile pentru o comunitate prosperă. Suntem convinși că prin intermediul la asemenea proiecte contribuim nu doar la dezvoltarea deprinderilor de viață, orientare în spațiu, coeziune de echipă, dar și la formarea unei comunități integre”, afirmă cu încredere Anişoara Bezărău, manageră de Grant, Centrul „CONTACT”.

Acest video este realizat de Centrul CONTACT în cadrul proiectului „Societate civilă puternică pentru dezvoltare locală” finanțat de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), în cadrul proiectului regional „Consolidarea Societății Civile în țările Parteneriatului Estic.

#Şcoala Turismului Sportiv #refugiati ucraineni #proiect #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.