6,1 miliarde USD deficit! Cea mai mare gaură economică din istoria Moldovei

Economistul Veaceslav Ioniță avertizează asupra unei crize economice profunde, după ce deficitul balanței comerciale a Republicii Moldova a atins în luna aprilie 2025 un nou record istoric, depășind 6,1 miliarde de dolari în valoare anuală. Este cel mai grav dezechilibru comercial din istoria economică a țării, iar Ioniță afirmă că „această bornă negativă ar trebui să pună în alertă toți factorii decizionali”.

Datele prezentate în analiza expertului arată că exporturile moldovenești sunt în scădere continuă de 14 luni, coborând de la un vârf de 4,3 miliarde USD în 2022 la doar 3,4 miliarde USD în aprilie 2025. Potrivit lui Ioniță, scăderea este profundă și sistemică, afectând toate sectoarele-cheie ale economiei:

Agricultura a suferit pierderi masive, în special la fructe și legume, iar singura excepție – floarea-soarelui – este exportată ca materie primă, fără valoare adăugată.
Industria alimentară, în special exporturile de ulei din floarea-soarelui, cândva un punct forte al economiei, s-a prăbușit.
Reexporturile spre Ucraina, stimulate artificial de război (produse petroliere etc.), au dispărut treptat.
Industria automotive este în declin accentuat, pe fondul problemelor din industria europeană.

În paralel, importurile cresc constant, atingând în aprilie 2025 valoarea de 9,54 miliarde USD. Ioniță avertizează că, în ritmul actual, Republica Moldova va depăși pentru prima dată în istorie pragul de 10 miliarde USD la importuri în lunile următoare.

Analiza economistului scoate în evidență un model economic dezechilibrat, în care banii proveniți din remitențe, ajutoare sociale și granturi externe nu sunt direcționați spre investiții sau producție, ci alimentează consumul de produse de import.

„Economia Moldovei nu generează valoare internă, ci doar redistribuie resurse externe către consum”, subliniază Ioniță. Lipsa unor politici industriale și comerciale coerente face ca fiecare leu suplimentar să se transforme în deficit comercial, nu în dezvoltare locală.

Fără reforme urgente, Moldova riscă să continue pe o traiectorie periculoasă, marcată de:

scăderea exporturilor,
creșterea necontrolată a importurilor,
și accentuarea deficitului comercial.

„Suntem într-o spirală negativă. Dacă nu schimbăm urgent modelul economic, vom rămâne o economie de consum subvenționată din exterior, incapabilă să genereze dezvoltare sustenabilă”, avertizează Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comert #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.