Mai rapid decât cumpărăturile: Experimentul lui Buzu la înregistrarea în sistemul de compensații

Peste 556.000 de solicitanți s-au înregistrat deja în sistemul de compensații pentru perioada rece a anului, înregistrarea realizându-se într-un timp record – 20 de zile. Aproape jumătate dintre aceștia au completat procesul de înscriere online, în timp ce restul au beneficiat de ajutorul asistenților sociali pentru a finaliza înregistrarea.

Ministerul Muncii, Alexei Buzu a raportat un număr de 38.000 de apeluri telefonice primite la centrul de apel. Buzu, a subliniat că, în ciuda complexității procedurii, procesul de înregistrare a fost simplificat semnificativ.

„Am mobilizat toate resursele necesare, atât tehnice cât și umane, pentru a face acest proces cât mai rapid și mai eficient. Am testat personal sistemul și am comparat timpul de înregistrare cu cel necesar pentru achiziționarea unui echipament tehnic într-un magazin, iar timpul de înregistrare în sistemul de compensații a fost mult mai scurt”, a declarat Alexei Buzu.

Proiectul privind acordarea compensațiilor va fi publicat în Monitorul Oficial, iar ulterior vor fi ajustate două hotărâri de guvern pentru a se asigura o aplicare corectă a măsurilor.

În acest an, majoritatea compensațiilor vor fi acordate în numerar, o metodă pe care autoritățile o consideră mai eficientă, bazându-se pe experiența din sezonul trecut. Anul trecut, aproximativ 40% din compensații au fost distribuite sub formă monetară, o soluție ce s-a dovedit mai simplu de gestionat pentru beneficiari.

În sezonul rece precedent, compensațiile au fost aplicate direct în facturile beneficiarilor, acoperind în medie 33% din costul gazului, cu un tarif compensat între 12 și 17 lei pe metru cub pentru un consum de până la 180 de metri cubi. Pentru cei conectați la încălzirea centralizată, Guvernul a acoperit 58% din costuri, cu valori între 1.450 și 2.900 de lei per gigacalorie, în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică al beneficiarilor.

În perioada rece a anului 2023-2024, peste 792 de mii de gospodării s-au înregistrat la compensații din partea statului. În total, au fost alocate peste 2,5 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compesații #factura #căldură #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Apel București a suspendat contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 4 al Autostrăzii Unirii A8, segmentul care va face legătura dintre Iași și Podul peste Prut de la Ungheni și care include primii kilometri de autostradă construiți pe teritoriul Republicii Moldova. Decizia blochează, cel puțin temporar, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură dintre cele două state.

Instanța a admis plângerile depuse de companiile românești Construcții Erbașu și Concelex, precum și de asocierea italiană ITINERA S.p.A. – Saipem S.p.A. – ICM S.p.A., împotriva deciziei Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). Totodată, Curtea de Apel a dispus suspendarea executării contractului până la soluționarea definitivă a cauzei și a stabilit următorul termen de judecată pentru 30 septembrie 2026.

Contractul fusese semnat pe 2 iulie 2026 de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) cu asocierea italiană, după ce CNSC respinsese contestațiile depuse în cadrul licitației. Valoarea acestuia este de 3,57 miliarde de lei românești, fără TVA, iar durata de implementare este de 46 de luni, dintre care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor.

Tronsonul dintre Iași și Ungheni are o lungime de 15,5 kilometri și reprezintă ultimul segment al Autostrăzii Unirii A8. Proiectul mai include aproximativ 5 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, precum și construcția Podului peste Prut de la Ungheni, infrastructură considerată esențială pentru conectarea Republicii Moldova la rețeaua europeană de transport.

Lucrările prevăd realizarea a 14 poduri, viaducte și pasaje, trei noduri rutiere, un tunel de aproximativ 500 de metri și un tunel cu două galerii de circa 1,7 kilometri. Proiectul este finanțat prin programul european SAFE și este considerat unul strategic atât pentru dezvoltarea infrastructurii dintre România și Republica Moldova, cât și pentru mobilitatea pe flancul estic al NATO.

Acesta nu este singurul tronson al Autostrăzii Unirii A8 afectat de contestații. Și lotul 2, Târgu Frumos – Lețcani, rămâne blocat în proceduri de reevaluare, după ce Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a admis parțial mai multe contestații, iar CNIR estimează finalizarea reevaluării ofertelor în luna septembrie.