Rectificare bugetară: Milioane tăiate de la Sănătate și fonduri suplimentare pentru Securitate și Infrastructură

Astăzi, Guvernul a examinat rectificarea bugetară pentru anul în curs, care prevede reduceri semnificative ale alocațiilor pentru domenii esențiale precum Sănătatea și Protecția Socială, cu un total de 768 de milioane de lei. În schimb, bugetele unor ministere vor beneficia de majorări:

– Ministerul Afacerilor Interne: +153,6 milioane de lei
– Ministerul Economiei: +88 de milioane de lei
– Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: +303,5 milioane de lei

Conform documentului, veniturile sub formă de granturi vor scădea cu 41,5 milioane de lei, însă Guvernul intenționează să compenseze această pierdere prin creșterea împrumuturilor externe, care vor fi majorate cu aproape 629 de milioane de lei.

Propunerea de rectificare bugetară vine într-un context economic complicat, iar redistribuirea fondurilor reflectă priorități strategice ale Executivului, inclusiv investițiile în infrastructură și securitate. Cu toate acestea, reducerea finanțării pentru Sănătate și Protecție Socială ar putea genera controverse, având în vedere impactul asupra categoriilor vulnerabile ale populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rectificare #buget #sanatate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacatorii au accesat datele a circa 450 000 de persoane în timpul atacului cibernetic din octombrie, potrivit ultimelor evaluări prezentate de Maia Sandu după ședința Consiliului Național de Securitate. Președinta a avertizat că informațiile sustrase, printre care date despre rude și din permisele de conducere, pot fi folosite de escroci pentru a se da drept angajați ai Poliției sau ai unei bănci.

Șefa statului a explicat că escrocii pot combina IDNP-ul unei persoane cu informații despre rudele acesteia, date din permisul de conducere sau, în unele cazuri, codul IBAN. Într-un apel sau într-un mesaj, ei se pot folosi de aceste detalii pentru a câștiga încrederea persoanei și a-i cere parole, coduri PIN ori datele cardului.

„Chiar dacă au fost exfiltrate datele IBAN, această informație nu este suficientă pentru a accesa conturile bancare. Oricum, băncile vor fi informate despre oamenii ale căror date au fost accesate pentru a face verificări suplimentare în cazul în care vor fi inițiate tranzacții în numele acestor oameni”, a declarat Maia Sandu, precizând că un cod IBAN, luat separat, nu permite accesarea unui cont.

Atacul s-a produs în infrastructura administrată de Agenția de Guvernare Electronică. Sistemele verificau aplicația care solicita informațiile, însă nu verificau cine o folosea și dacă persoana respectivă avea dreptul să consulte datele. Astfel, printr-o singură aplicație, atacatorii au putut accesa registrele a cel puțin zece instituții. Aceștia aveau deja un set de IDNP-uri, pe care le-au folosit pentru a căuta alte informații. Sistemele nu aveau nici controale privind volumul de date accesate, nici alerte care să semnaleze un număr neobișnuit de solicitări.

Cererile automate au început în seara de 19 octombrie și au venit de la peste 638 de adrese IP. Pe 20 octombrie, în ziua cu cea mai intensă activitate, sistemele au înregistrat aproximativ un milion de solicitări de acces. În aceeași zi au fost extrase peste 260.000 de înregistrări cu informații despre rude.

Agenția de Guvernare Electronică a oprit extragerea acestui tip de date pe 21 octombrie. Blocarea accesului atacatorilor a început pe 23 octombrie și a fost finalizată pe 24 octombrie.