Rectificare bugetară: Milioane tăiate de la Sănătate și fonduri suplimentare pentru Securitate și Infrastructură

Astăzi, Guvernul a examinat rectificarea bugetară pentru anul în curs, care prevede reduceri semnificative ale alocațiilor pentru domenii esențiale precum Sănătatea și Protecția Socială, cu un total de 768 de milioane de lei. În schimb, bugetele unor ministere vor beneficia de majorări:

– Ministerul Afacerilor Interne: +153,6 milioane de lei
– Ministerul Economiei: +88 de milioane de lei
– Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: +303,5 milioane de lei

Conform documentului, veniturile sub formă de granturi vor scădea cu 41,5 milioane de lei, însă Guvernul intenționează să compenseze această pierdere prin creșterea împrumuturilor externe, care vor fi majorate cu aproape 629 de milioane de lei.

Propunerea de rectificare bugetară vine într-un context economic complicat, iar redistribuirea fondurilor reflectă priorități strategice ale Executivului, inclusiv investițiile în infrastructură și securitate. Cu toate acestea, reducerea finanțării pentru Sănătate și Protecție Socială ar putea genera controverse, având în vedere impactul asupra categoriilor vulnerabile ale populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rectificare #buget #sanatate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația americană și-a reconfirmat opoziția față de inițiativa europeană de a reduce plafonul de preț impus exporturilor de petrol din Federația Rusă, relatează Bloomberg, citând surse apropiate discuțiilor. Subiectul urmează să fie unul central pe agenda summitului G7 care va avea loc în perioada 15–17 iunie în Canada.

Potrivit surselor, Washingtonul continuă să se opună reducerii actualului plafon de preț, ceea ce subminează speranțele oficialilor europeni că liderii G7 vor aproba o astfel de măsură. Deși decizia finală aparține președintelui Donald Trump, până în prezent nu există niciun semnal că poziția americană, exprimată anterior la întâlnirea miniștrilor de finanțe ai G7, s-ar fi schimbat.

În luna mai, la o reuniune similară, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și-a exprimat îndoiala privind necesitatea revizuirii plafonului de preț. Casa Albă a refuzat să comenteze pentru Bloomberg poziția actuală a administrației.

Uniunea Europeană și Marea Britanie sunt inițiatoarele demersului de reducere a plafonului, propunere care vizează coborârea prețului maxim de la 60 la 45 de dolari per baril. În absența unui acord cu SUA, sursele Bloomberg nu exclud posibilitatea ca Bruxellesul și Londra să acționeze unilateral, având în vedere că mare parte din petrolul rusesc tranzitează apele europene, iar efectele ar putea fi semnificative chiar și fără sprijin american. Cu toate acestea, un acord multilateral G7 ar avea o forță juridică și politică mai mare, în special datorită capacității de aplicare a sancțiunilor de către Washington.

Totodată, Financial Times a informat recent că în noul pachet de sancțiuni europene – al 18-lea la număr – ar urma să fie inclusă și interdicția totală de utilizare a infrastructurii gazoductului „Nord Stream”, precum și orice altă infrastructură energetică rusească în statele UE.

Summitul G7 din Canada ar putea fi astfel marcat de divergențe majore între aliați privind strategia de reducere a veniturilor energetice ale Rusiei, într-un moment în care războiul din Ucraina intră într-o nouă etapă de escaladare.

#sabotare #petrol #Rusia