Marek Tatala: Experiența Poloniei poate fi pentru Moldova un exemplu reușit de integrare în UE

20 Nov. 2024, 11:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Nov. 2024, 11:49 // Actual //  bani.md

Într-un interviu oferit agenției InfoMarket, Marek Tatala a menționat că aderarea la Uniunea Europeană aduce beneficii economice semnificative, inclusiv accesul la piața unică, investițiile cofinanțate din fonduri europene și impactul pozitiv al reformelor instituționale:

„Polonia, care susține activ aspirațiile Moldovei de aderare la UE, este un exemplu de succes economic, datorită integrării în Uniunea Europeană”, a declarat Marek Tatala.

Participarea Poloniei la piața unică a accelerat creșterea economică a țării cu aproximativ 2 puncte procentuale, iar fondurile europene au adăugat încă 0,5 puncte procentuale. Exemplul Poloniei, ca și cel al Republicii Cehe și al altor țări care au aderat la UE în 2004, confirmă faptul că investițiile străine directe joacă un rol esențial în dezvoltarea dinamică. Potrivit Institutului Economic Polonez, PIB-ul real pe cap de locuitor în țările din Europa Centrală (UE-8) este cu 27 % mai mare decât ar fi fost fără aderarea la UE, în timp ce în Polonia această cifră atinge 40 %.

Marek Tatala a subliniat că UE este cel mai mare furnizor de asistență financiară pentru Moldova, iar Comisia Europeană a aprobat deja investiții de 1,8 miliarde de euro în economia țării pentru următorii trei ani. Aceste fonduri vor fi direcționate spre dezvoltarea infrastructurii, energiei și mediului de afaceri.

„Cu toate acestea, pentru a accelera integrarea în UE și a accesa sprijin suplimentar, Moldova trebuie să intensifice reformele în justiție și să lupte împotriva corupției. Exemplul Poloniei arată că țara a făcut progrese semnificative în eradicarea corupției în ultimii 20 de ani, fapt confirmat de datele Transparency International”, a menționat directorul Fundației pentru Libertate Economică.

El a mai spus că pasul-cheie pe calea integrării europene a Republicii Moldova este armonizarea legislației naționale cu normele UE. Aceasta este o sarcină complexă, care necesită planificare atentă, competențe, finanțe și elaborarea minuțioasă a actelor normative. Un sistem juridic armonizat creează condiții favorabile pentru comerț, activitate economică transfrontalieră și atragerea investițiilor străine.

Potrivit expertului, ar trebui acordată o atenție deosebită transpunerii corecte și exacte a legislației UE. De exemplu, punerea în aplicare a Directivei UE privind tutunul ar trebui realizată într-un mod transparent și previzibil, fără reglementări excesive, care ar putea afecta negativ mediul de afaceri și investitorii străini. Experiența Poloniei arată că „excesele” în procesul de transpunere a directivelor, cunoscute sub denumirea de „placare cu aur”, pot fi o barieră în calea inovării și a creșterii economice.

„Moldova poate învăța din experiența Poloniei, pentru a evita greșelile și a maximiza potențialul de integrare în Uniunea Europeană”, a mai declarat directorul Fundației pentru Libertate Economică.

18 Aug. 2026, 16:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Aug. 2026, 16:51 // Actual //  Grîu Tatiana

15 încăperi nelocuibile, cu o suprafață totală de aproximativ 646,6 metri pătrați, gestionate de Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, ar putea fi scoase la privatizare prin licitație. Propunerea de includere a acestor bunuri în lista proprietăților de stat supuse privatizării a venit din partea Aeroportului, printr-un demers transmis Agenției Proprietății Publice la 16 iunie 2026.

Spațiile, indicate ca subsoluri, sunt amplasate în blocuri de locuințe din Chișinău, în special în sectorul Botanica, pe bulevardele Dacia 71/2 și 73/2, dar și pe strada Calea Ieșilor, 45. Cea mai mare încăpere din listă are 258,7 metri pătrați și se află pe strada Calea Ieșilor, 45.

Printre celelalte spații se regăsesc încăperi de 53,4 metri pătrați, 53,2 metri pătrați și 52 de metri pătrați, dar și spații mult mai mici, de aproximativ 15–17 metri pătrați. Toate sunt prevăzute pentru vânzare prin licitație.

Motivul este unul simplu: aceste spații nu sunt necesare activității Aeroportului. Documentul precizează că ele nu se află în perimetrul operațional al Aeroportului Internațional Chișinău, pe platforma aeroportuară sau pe terenul aferent și nu au fost, nu sunt și nu urmează să fie utilizate pentru activități operaționale, de producție ori comerciale.

În plus, încăperile nu fac parte din bunurile depuse în capitalul social al întreprinderii, iar menținerea lor în gestiunea Aeroportului nu mai este considerată justificată din punct de vedere funcțional. APP susține că înstrăinarea acestor spații nu va afecta integritatea patrimoniului întreprinderii și nici activitatea aeroportuară.

Proiectul nu stabilește deocamdată prețurile de pornire și nici data licitațiilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!