338 de ofițeri și subofițeri debutanți au depus jurământul solemn la Academia „Ștefan cel Mare”

29 Nov. 2024, 15:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Nov. 2024, 15:59 // Actual //  bani.md

338 de ofițeri și subofițeri debutanți au depus vineri, 29 noiembrie 2024, jurământul solemn la Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne (MAI). La eveniment a participat ministra afacerilor interne, Daniella Misail-Nichitin, care le-a adresat un mesaj de încurajare și sprijin noilor angajați.

În cadrul ceremoniei, au depus jurământul 62 de ofițeri și 276 de subofițeri (inclusiv 119 femei). Aceștia își vor desfășura activitatea profesională în poliția națională, poliția de frontieră, în rândul salvatorilor și pompierilor, dar și în cadrul Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI.

În discursul său, ministra afacerilor interne a subliniat semnificația acestui moment în cariera noilor angajați, punând accent pe misiunea lor de a apăra valorile democratice și de a contribui la parcursul european al țării sub semnul valorilor fundamentale precum integritatea, loialitatea și empatia.

„Astăzi marchează începutul unui parcurs plin de provocări, dar și de oportunități pentru cei 338 de noi angajați ai MAI. Depunerea jurământului solemn este mai mult decât un act oficial, este un angajament profund de a proteja, de a servi și de a fi un pilon de încredere pentru cetățenii acestei țări”, a declarat Daniella Misail-Nichitin.

Referindu-se la numărul de femei care au depus jurământul și care vor activa de azi înainte în structurile MAI, ministra a menționat că „această diversitate reflectă viziunea noastră despre viitor – un sistem echitabil, care promovează egalitatea de șanse și profesionalism”.

În încheiere, ministra Misail-Nichitin a asigurat că Ministerul Afacerilor Interne va continua să sprijine acești tineri profesioniști, creându-le condițiile necesare pentru dezvoltare profesională și pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor lor, în beneficiul cetățenilor și al securității naționale.

26 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 18:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.