De la bere la politică! „Baltika” vândută unui fost coleg de judo al lui Putin

Grupul danez Carlsberg a anunțat finalizarea vânzării companiei de bere „Baltika” și retragerea definitivă de pe piața din Rusia. Potrivit comunicatului oficial, tranzacția urmează să fie încheiată în câteva zile, iar Carlsberg va primi în schimb acțiuni deținute de „Baltika” în filialele din Kazahstan și Azerbaidjan.

Deși suma oficială a tranzacției nu a fost dezvăluită, surse citate de Reuters indică faptul că guvernul rus a aprobat vânzarea pentru 34 de miliarde de ruble (aproximativ 320,75 milioane de dolari). Este o valoare mult inferioară celei estimate de Carlsberg, care evalua activele din Rusia la 1,06 miliarde de dolari. Decizia reflectă noile reguli stricte impuse de Moscova pentru companiile străine care doresc să părăsească Rusia: activele trebuie vândute cu un discount de 60%, iar 35% din suma tranzacției merge către bugetul de stat.

Deși Carlsberg nu a menționat numele cumpărătorului, Reuters a raportat că noii proprietari sunt V.G. Invest, companie înființată în august 2024 și condusă de Egor Guselnikov, și președintele companiei de bere Taimuraz Bolloev, fost partener de judo al președintelui Vladimir Putin. Bolloev a fost, de asemenea, implicat anterior în administrarea „Baltika” după ce, în 2023, compania a fost plasată sub administrarea temporară a statului rus, printr-un decret semnat de Putin.

Jakob Aarup-Andersen, directorul general al Carlsberg Group, a declarat:
„Având în vedere circumstanțele, considerăm că acesta este cel mai bun rezultat posibil pentru angajații noștri, acționari și continuitatea afacerii.”

Vânzarea marchează punctul final al încercărilor grupului danez de a ieși de pe piața rusă, proces inițiat încă din 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Anterior, Carlsberg a acuzat Rusia de „furt” după ce activele „Baltika” au fost preluate de stat, iar licențele pentru brandurile internaționale și regionale au fost anulate.

Această tranzacție scoate la lumină tensiunile economice și politice din jurul pieței rusești, dar și conexiunile puternice dintre mediul de afaceri și cercurile de influență ale Kremlinului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baltika #beere #Carlsberg #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.