De la bere la politică! „Baltika” vândută unui fost coleg de judo al lui Putin

Grupul danez Carlsberg a anunțat finalizarea vânzării companiei de bere „Baltika” și retragerea definitivă de pe piața din Rusia. Potrivit comunicatului oficial, tranzacția urmează să fie încheiată în câteva zile, iar Carlsberg va primi în schimb acțiuni deținute de „Baltika” în filialele din Kazahstan și Azerbaidjan.

Deși suma oficială a tranzacției nu a fost dezvăluită, surse citate de Reuters indică faptul că guvernul rus a aprobat vânzarea pentru 34 de miliarde de ruble (aproximativ 320,75 milioane de dolari). Este o valoare mult inferioară celei estimate de Carlsberg, care evalua activele din Rusia la 1,06 miliarde de dolari. Decizia reflectă noile reguli stricte impuse de Moscova pentru companiile străine care doresc să părăsească Rusia: activele trebuie vândute cu un discount de 60%, iar 35% din suma tranzacției merge către bugetul de stat.

Deși Carlsberg nu a menționat numele cumpărătorului, Reuters a raportat că noii proprietari sunt V.G. Invest, companie înființată în august 2024 și condusă de Egor Guselnikov, și președintele companiei de bere Taimuraz Bolloev, fost partener de judo al președintelui Vladimir Putin. Bolloev a fost, de asemenea, implicat anterior în administrarea „Baltika” după ce, în 2023, compania a fost plasată sub administrarea temporară a statului rus, printr-un decret semnat de Putin.

Jakob Aarup-Andersen, directorul general al Carlsberg Group, a declarat:
„Având în vedere circumstanțele, considerăm că acesta este cel mai bun rezultat posibil pentru angajații noștri, acționari și continuitatea afacerii.”

Vânzarea marchează punctul final al încercărilor grupului danez de a ieși de pe piața rusă, proces inițiat încă din 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Anterior, Carlsberg a acuzat Rusia de „furt” după ce activele „Baltika” au fost preluate de stat, iar licențele pentru brandurile internaționale și regionale au fost anulate.

Această tranzacție scoate la lumină tensiunile economice și politice din jurul pieței rusești, dar și conexiunile puternice dintre mediul de afaceri și cercurile de influență ale Kremlinului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baltika #beere #Carlsberg #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă deja de cinci ani cu stagflație – un fenomen economic rar, dar extrem de periculos, caracterizat prin inflație ridicată combinată cu stagnare economică. Avertismentul a fost făcut de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în ediția din 14 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”. Potrivit lui, într-o economie normală prețurile cresc în perioadele de dezvoltare, iar în recesiune tind să scadă. În Republica Moldova, însă, prețurile continuă să crească în ciuda faptului că economia stagnează sau chiar se contractă, ceea ce afectează atât populația, cât și mediul de afaceri.

Expertul a menționat că în 2024 economia a intrat din nou în recesiune, după scăderi ale PIB-ului în trimestrele II și III. Deși trimestrul IV a adus o ușoară îmbunătățire, aceasta nu a fost suficientă pentru a compensa reculul. În ultimii cinci-șase ani, Republica Moldova a înregistrat trei recesiuni – în 2020, 2022 și 2024 –, un semnal clar de stagnare profundă. În același timp, inflația s-a accelerat puternic începând cu 2021, iar până la sfârșitul lui 2025 ar putea atinge 7%, în timp ce prețurile aproape s-au dublat în ultimii cinci ani. Economia, în schimb, nu a crescut aproape deloc, iar sectoarele industrial și agricol nu au reușit să revină la nivelurile din 2019.

Datele prezentate de Ioniță arată că producția industrială din 2024 a rămas sub cea din 2019, iar o eventuală creștere de 5% în 2025 ar readuce industria abia la nivelul de acum șase ani. Situația este și mai complicată în agricultură: anul 2024 a fost slab, iar o creștere de 15% în 2025 ar permite doar recuperarea pierderilor, fără avans real. Exporturile au continuat să scadă, de la 4,3 miliarde dolari în 2022 la circa 3,5 miliarde dolari în 2025, ceea ce înseamnă o revenire la nivelul din 2021.

Numărul persoanelor ocupate s-a redus sever: dacă în 2019 erau 872 de mii de oameni în câmpul muncii, în 2025 cifra a coborât la 807 mii. În același timp, numărul salariaților a crescut cu doar 9 mii. După trei ani consecutivi de scădere a salariilor reale, o îmbunătățire s-a înregistrat abia în 2024, când puterea de cumpărare a crescut ușor. Pentru 2025, salariul real este prognozat să crească cu 6–7%, dar această majorare nu acoperă pierderile acumulate în anii precedenți.

Un alt semnal al stagnării este consumul intern slab. Încasările din TVA au stagnat în perioada 2023–2024, la aproximativ 30 miliarde lei, iar creșterea din 2025, până la 36,6 miliarde lei, reprezintă mai degrabă o revenire la nivelul real al anului 2019, ajustat la inflație. În același timp, pentru prima dată în istorie, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, situație pe care expertul o pune pe seama creșterii accelerate a prețurilor, care a favorizat importatorii, în timp ce producătorii locali au rămas blocați.

Ioniță a remarcat și faptul că, într-o economie sănătoasă, creditarea sectorului privat ar trebui să fie pe plus. În Moldova, însă, companiile au preferat în ultimii ani să economisească în loc să investească. Abia în trimestrul II din 2025 creditarea netă a fost pozitivă, dar în trimestrul III tendința s-a inversat, semn că încrederea în economie rămâne redusă.

Expertul concluzionează că Republica Moldova se află într-o perioadă critică, marcată de inflație ridicată, stagnare a producției, scădere a exporturilor, diminuare a locurilor de muncă și consum intern slab. Toate aceste elemente definesc clar stagflația, un context economic nefavorabil, care frânează dezvoltarea țării și apasă puternic asupra nivelului de trai al populației.

#stagflatie #economie #Moldova