Inflația în Rusia a accelerat din nou după colapsul rublei la cele mai scăzute niveluri din primele săptămâni ale războiului, conform datelor publicate miercuri de Rosstat.
Între 26 noiembrie și 2 decembrie, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,5%, iar inflația anuală a ajuns la 9,07%, cel mai mare nivel din februarie 2023. Creșterea bruscă a prețurilor din această săptămână a fost una dintre cele mai mari din ultimii doi ani, fiind depășită doar de prima săptămână din luna iulie, când prețurile au crescut cu 0,77%, ca urmare a unei majorări bruște a tarifelor de către autorități.
Inflația pe luna noiembrie, comparativ cu octombrie, a fost de 1,5%, cel mai mare nivel pentru această lună din ultimii 10 ani, conform lui Egor Susin, directorul executiv al GPB Private Banking. Acest ritm anualizat al inflației indică o creștere de 14,5%.
Analistii de la MMI consideră că „situația inflaționistă este o catastrofă totală”. Cele mai mari creșteri de prețuri se înregistrează în sectoarele alimentare, unde prețurile au crescut cu zeci de procente și continuă să crească. Conform Rosstat, prețul cartofilor a crescut cu 81% de la începutul anului, ceapa cu 40%, varza cu 34%, iar laptele, smântâna și merele cu 17%. Prețul untului, cel mai mare din 2007, a crescut cu 33%, iar carnea de miel cu 22%. Prețul pâinii a depășit 13%.
Și aceasta este doar începutul: deprecierea rublei va duce inevitabil la scumpirea produselor importate și a celor care conțin componente din import, avertizează Natalia Milciakova, analist principal la Freedom Finance. Vor crește prețurile la îmbrăcăminte și încălțăminte, smartphone-uri, electronice de larg consum, dar și la produse alimentare precum legume, fructe, produse de patiserie, sucuri și semifabricate.
Pentru a opri spirala inflaționistă, analiștii MMI consideră că ar putea fi necesar un „șoc” din partea politicii monetare. Banca Centrală ar putea majora rata de bază la 25%, un nivel pe care Vladimir Putin l-a avut la începutul primului său mandat prezidențial în 2000, conform economistului de la Bloomberg Economics, Alexandr Isakov. „Banca Centrală se află într-o dilemă”, explică el. „Fie va majora și mai mult ratele, riscând o recesiune economică, fie va accepta presiunea inflaționistă mai mare.” Isakov crede că Banca Centrală va alege prima opțiune.
După ce a majorat rata de 8 ori consecutiv, Banca Centrală a ajuns la 21%, cel mai mare nivel din ultimii 20 de ani. Totuși, inflația nu a început să încetinească, iar șefa Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, a recunoscut miercuri că inflația în acest an „va fi mai mare decât în anul trecut”.
Această inflație este alimentată de „situația de pe piața muncii”, unde există o penurie record de forță de muncă, dar și de sancțiunile economice care afectează „restricțiile de import și oferta de bunuri”, a declarat Nabiullina. Economiștii consultați de Reuters prognozează că la ședința din decembrie, rata dobânzii a Băncii Centrale ar putea fi majorată la 23%, iar participanții la piața interbancară estimează o creștere suplimentară până la 25% în februarie.