Prețul gazelor pe BRM, de unde Moldova cumpără gaze, atinge recordul ultimelor 20 de luni

Prețul gazelor naturale pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a depășit pragul de 250 de RON (echivalentul 50,33 euro)/MWh, marcând un record al ultimelor 20 de luni și generând primele efecte economice resimțite în Republica Moldova.

Conform unei analize realizate de Profit.ro, miercuri, prețul mediu al gazelor cu livrare joi a fost de 249,2 lei/MWh, cu o tranzacție de 1,9 GWh la 253 lei/MWh. Joi, situația s-a repetat, o cantitate mai mică, de 22 MWh, fiind comercializată la un preț de 260 lei/MWh.

Această evoluție vine pe fondul unei creșteri accelerate a prețului spot al gazelor pe BRM în ultima lună, de la 187 lei/MWh la aproape 250 lei/MWh, o majorare de o treime. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, actualele prețuri sunt cu 25% mai mari și de peste două ori mai ridicate față de cele din primăvara-vara anului trecut.

Deși oficialii de la Chișinău au exprimat intenția de a negocia prețuri preferențiale, contextul actual din România, unde producătorii sunt obligați să vândă gazele pentru consumatorii casnici la un preț reglementat de 120 lei/MWh, face dificilă realizarea acestui obiectiv.

În timp ce Moldova resimte impactul creșterii prețurilor la gaze, situația este și mai complicată în domeniul energiei electrice. România, principalul furnizor al Moldovei, a înregistrat în noiembrie cele mai mari prețuri spot din Uniunea Europeană, iar producția internă nu reușește să acopere cererea internă.

România importă până la 3.000 MW în anumite intervale orare, aproape atingând limita de interconectare disponibilă de 3.500 MW. În condiții de iarnă severă, cu un consum estimat la 9.500 MW, presiunea pe rețelele de interconectare ar putea crește semnificativ, mai ales având în vedere posibila creștere a cererii din Moldova și Ucraina.

Deși legislația românească permite exportul de energie electrică către Moldova la un preț reglementat de 400 lei/MWh (plus costurile certificatelor de emisii de CO2), această măsură este limitată de cantitățile disponibile și de prioritizarea consumatorilor finali moldoveni.

Această situație subliniază vulnerabilitățile energetice ale Republicii Moldova și dependența sa de importuri din România, pe fondul unei piețe europene marcate de volatilitate și prețuri ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#brm #achizitii #gaz #record

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.