Prețul gazelor pe BRM, de unde Moldova cumpără gaze, atinge recordul ultimelor 20 de luni

Prețul gazelor naturale pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a depășit pragul de 250 de RON (echivalentul 50,33 euro)/MWh, marcând un record al ultimelor 20 de luni și generând primele efecte economice resimțite în Republica Moldova.

Conform unei analize realizate de Profit.ro, miercuri, prețul mediu al gazelor cu livrare joi a fost de 249,2 lei/MWh, cu o tranzacție de 1,9 GWh la 253 lei/MWh. Joi, situația s-a repetat, o cantitate mai mică, de 22 MWh, fiind comercializată la un preț de 260 lei/MWh.

Această evoluție vine pe fondul unei creșteri accelerate a prețului spot al gazelor pe BRM în ultima lună, de la 187 lei/MWh la aproape 250 lei/MWh, o majorare de o treime. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, actualele prețuri sunt cu 25% mai mari și de peste două ori mai ridicate față de cele din primăvara-vara anului trecut.

Deși oficialii de la Chișinău au exprimat intenția de a negocia prețuri preferențiale, contextul actual din România, unde producătorii sunt obligați să vândă gazele pentru consumatorii casnici la un preț reglementat de 120 lei/MWh, face dificilă realizarea acestui obiectiv.

În timp ce Moldova resimte impactul creșterii prețurilor la gaze, situația este și mai complicată în domeniul energiei electrice. România, principalul furnizor al Moldovei, a înregistrat în noiembrie cele mai mari prețuri spot din Uniunea Europeană, iar producția internă nu reușește să acopere cererea internă.

România importă până la 3.000 MW în anumite intervale orare, aproape atingând limita de interconectare disponibilă de 3.500 MW. În condiții de iarnă severă, cu un consum estimat la 9.500 MW, presiunea pe rețelele de interconectare ar putea crește semnificativ, mai ales având în vedere posibila creștere a cererii din Moldova și Ucraina.

Deși legislația românească permite exportul de energie electrică către Moldova la un preț reglementat de 400 lei/MWh (plus costurile certificatelor de emisii de CO2), această măsură este limitată de cantitățile disponibile și de prioritizarea consumatorilor finali moldoveni.

Această situație subliniază vulnerabilitățile energetice ale Republicii Moldova și dependența sa de importuri din România, pe fondul unei piețe europene marcate de volatilitate și prețuri ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#brm #achizitii #gaz #record

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul pregătește un nou mecanism național de coordonare a prognozei macroeconomice oficiale, prin care toate instituțiile statului vor utiliza același scenariu economic atunci când vor elabora bugetul, politicile publice și documentele strategice. Proiectul, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, urmărește să elimine diferențele dintre estimările făcute de autorități și să creeze un sistem unic de prognoză la nivel guvernamental.

Potrivit notei informative, în prezent Republica Moldova utilizează un sistem de prognoză conceput în principal pentru elaborarea bugetului, însă acesta este fragmentat și nu integrează în mod sistematic domenii importante precum piața muncii, sectorul extern sau sectorul financiar. Totodată, coordonarea dintre instituții se face în mare parte pe baza unor înțelegeri informale, fără un mecanism clar de reconciliere și aprobare a prognozelor.

Noul mecanism stabilește că prognozele macroeconomice vor fi elaborate în cadrul a trei runde oficiale pe an – până la 30 martie, 31 iulie și 31 octombrie. Dacă vor apărea crize economice, modificări importante de politici sau revizuiri statistice semnificative, autoritățile vor putea organiza și runde extraordinare de prognoză. Scenariul oficial va avea, de regulă, un orizont de patru ani – anul în curs și următorii trei ani – și va include indicatori privind economia reală, sectorul fiscal, piața muncii, sectorul extern, sectorul financiar și demografia.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării va fi autoritatea responsabilă de coordonarea prognozei macroeconomice oficiale, iar Ministerul Finanțelor va utiliza scenariul aprobat la elaborarea bugetului. Prognoza va fi analizată de un Grup Tehnic de Coordonare și aprobată ulterior de Comitetul Interministerial pentru Planificare Strategică.

Documentul mai arată că implementarea noului mecanism va necesita suplimentarea Direcției analiză și prognozare macroeconomică cu două funcții noi, pentru elaborarea prognozelor privind piața muncii, sectorul extern și sectorul financiar. Costurile estimate se ridică la 52,2 mii de lei pe lună, respectiv 807,6 mii de lei anual.

Autoritățile susțin că noul sistem va face prognozele economice mai coerente și mai credibile, va reduce incertitudinile pentru mediul de afaceri și va contribui la îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, mecanismul urmând să fie implementat până la sfârșitul anului 2026.