Benzina și motorina, mai scumpe în 2025! Guvernul introduce taxa pentru eficiența energetică

20 Dec. 2024, 09:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Dec. 2024, 09:28 // Actual //  Ursu Victor

Începând cu anul 2025, prețul produselor petroliere comercializate cu amănuntul în Republica Moldova va reflecta atât o majorare a marjei comerciale, cât și o contribuție specifică pentru eficiența energetică. Aceste schimbări sunt rezultatul aplicării prevederilor mai multor acte legislative și hotărâri guvernamentale recente.

Marja comercială specifică pentru benzina standard va crește la 3,34 lei/litru, iar pentru motorină la 3,35 lei/litru. Aceasta include și o sumă fixă stabilită drept contribuție pentru eficiența energetică.

Astfel, contribuțiile pentru eficiența energetică pentru anul 2025 sunt stabilite la 0,10 lei/litru pentru benzină, 0,11 lei/litru pentru motorină și 0,07 lei/litru pentru gaz lichefiat.

Scopul acestor contribuții este de a sprijini implementarea Programului național privind eficiența energetică pentru perioada 2024-2026.

Noile reglementări vor influența direct prețurile plătite de consumatori la pompă. Autoritățile susțin că aceste măsuri sunt necesare pentru a promova eficiența energetică și a reduce dependența de resursele fosile, însă cresc și presiunile asupra bugetelor gospodăriilor și ale firmelor dependente de carburanți.

Măsurile sunt fundamentate pe mai multe prevederi legale, inclusiv Legea nr. 461/2021 privind piața produselor petroliere, Legea nr. 139/2018 privind eficiența energetică și hotărâri ale ANRE și Guvernului. ANRE va continua să monitorizeze și să reglementeze prețurile în conformitate cu legislația aplicabilă.

Implementarea acestor modificări este considerată un pas important pentru consolidarea unui sistem energetic sustenabil, dar rămâne de văzut cum vor reacționa piața și consumatorii la aceste ajustări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 18:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.